Recursion nullity for failure to frame specific cassation grounds when challenging rejection of revision based on conflicting judgments

Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2023

Deliberând asupra recursului declarat în cauză, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Sentinţa pronunţată de prima instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 3353 din 10 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Botoşani a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii B., Comisia locală de fond funciar Tudora şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Botoşani. A constatat nulitatea parţială a titlului de proprietate nr. x din 29 iunie 2003, în sensul că va fi radiată din titlu suprafaţa de 1205 mp teren din parcela nr. x, situată în intravilanul comunei Tudora, identificată între punctele x în Anexa nr. 3 la raportul de expertiză ce face parte integrantă din hotărâre. A obligat pe pârâtul B. să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în valoare de 2.000 RON, reprezentând onorariul expertului.

2. Cererea de revizuire

Prin cererea de revizuire înregistrată sub dosar nr. x/2022 pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, reclamanta A. a solicitat anularea deciziei nr. 223 din 18 aprilie 2022, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2020, întrucât este potrivnică deciziei nr. 683/R/2006 a Tribunalului Botoşani.

În drept, a fost indicat motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel asupra cererii de revizuire

Prin decizia civilă nr. 194 din 23 februarie 2023, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienta A. împotriva deciziei civile nr. 223 din 18 aprilie 2022, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2020, intimaţi fiind B., Comisia locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor a comunei Tudora şi Comisia judeţeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani, ca inadmisibilă.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 194 din 23 februarie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă a declarat recurs revizuenta A., formulând următoarele critici:

Revizuenta a solicitat instanţei anularea deciziei nr. 223/2022, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2020, deoarece este potrivnică deciziei nr. 698/C din 29 septembrie 2006 a Tribunalului Botoşani, cu precizarea că prin aceasta din urmă decizie a stabilit că dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1205 mp, situat în p.c. nr. x în comuna Tudora, îi aparţine în calitate de moştenitoare a autorilor C. şi D..

Potrivnică acestei decizii este sentinţa nr. 5716 din 12 decembrie 2006 a Judecătoriei Botoşani, care recunoaşte dreptul de proprietate asupra aceluiaşi teren intimatului E.. Este de remarcat că în ambele dosare a avut calitate procesuală pasivă Comisia locală Tudora, ceea ce înseamnă că la data când s-a judecat dosarul intimatului, dosarul nr. x/2006, comisia locală cunoştea că la 29 septembrie 2006 s-a stabilit în favoarea revizuentei dreptul de proprietate pe acest teren prin decizia Tribunalului Botoşani nr. 698/C din 29 septembrie 2006 şi, mai mult, aceeaşi comisie locală era obligată să întocmească documentaţia eliberării titlului său de proprietate.

Prin decizia nr. 223/2020 a Tribunalului Botoşani s-a reţinut autoritatea de lucru judecat a sentinţei nr. 5716/2006 faţă de sentinţa nr. 3353/2021 a Judecătoriei Botoşani, deşi nici în aceste cauze nu au existat aceleaşi părţi.

Principiul securităţii raporturilor juridice urmăreşte ca o soluţie definitivă, cum este decizia nr. 698C/2006, să nu mai poată fi pusă în discuţie pentru că este de natură a determina o incertitudine permanentă şi a diminua încrederea în sistemul judiciar, iar pronunţarea unei decizii radical opuse unei decizii anterioare poate fi considerată în mod rezonabil că aduce atingere principiului securităţii juridice.

În cauză, avem de a face cu două judecăţi în care s-a tranşat dreptul de proprietate şi, la acest moment, există doi proprietari, revizuenta şi intimatul, motiv pentru care cererea de revizuire este întemeiată.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

5. Apărările formulate în cauză

Intimaţii nu au formulat întâmpinare la recursul declarat de revizuenta A..

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Se reţine că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

În conformitate cu textele legale enunţate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca motivele formulate să se circumscrie cazurilor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Totodată, se reţine că recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, în acest sens stipulând expres prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Motivarea recursului conform exigenţelor prevăzute de lege presupune ca în cuprinsul motivelor de recurs să fie expusă o argumentare juridică a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Cum recursul este o cale de atac extraordinară şi nedevolutivă (nu are loc o rejudecare a fondului pricinii), susţinerile referitoare la modul în care instanţa de apel a stabilit situaţia de fapt şi a interpretat probatoriul administrat în cauză nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în recurs. Dimpotrivă, acestea pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, însă nu pot fi cenzurate în recurs, deoarece prin intermediul acestei căi de atac se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate.

Invocarea corectă a motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. presupune enunţarea principiilor sau a regulilor de drept aplicabile cauzei, interpretarea pe care recurentul o consideră corectă şi discordanţa acestei interpretări cu cea dată de instanţa a cărei hotărâre se atacă. Motivul de recurs nu poate fi primit atunci când, deşi se invocă nelegalitatea hotărârii, în realitate se critică situaţia de fapt reţinută, modul de interpretare a probelor ori alte elemente care, deşi au şi o conotaţie juridică, implică un grad mare de apreciere al instanţelor de fond. Aşadar, descrierea încălcării unei norme de drept material trebuie să fie argumentată în concret, prin raportare la circumstanţele cauzei şi nu se poate face prin trimitere la modul de interpretare a probelor administrate de instanţele de fond.

Obiectul recursului exercitat în cauză îl reprezintă decizia civilă nr. 194 din 23 februarie 2023, prin care Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 223 din 18 aprilie 2022 a Tribunalului Botoşani, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, curtea de apel a reţinut că o condiţie esenţială a acestui temei de revizuire se referă la existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză şi a constatat că în cauză nu este întrunită identitatea de părţi dintre hotărârea a cărei revizuire se solicită şi prima hotărâre invocată, respectiv decizia nr. 683/R/2006 a Tribunalului Botoşani.

În cuprinsul cererii de recurs formulate împotriva deciziei civile nr. 194 din 23 februarie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, recurenta-pârâtă şi-a expus nemulţumirea faţă de soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire exercitate împotriva deciziei civile nr. 223 din 18 aprilie 2022, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2020, fără a prezenta aspecte de nelegalitate susceptibile de încadrare în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, se observă că în dezvoltarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-revizuentă a criticat că prin decizia nr. 223/2020 a Tribunalului Botoşani s-a reţinut autoritatea de lucru judecat a sentinţei nr. 5716/2006 faţă de sentinţa nr. 3353/2021 a Judecătoriei Botoşani, deşi nici în aceste cauze nu au existat aceleaşi părţi.

Această critică nu poate fi analizată de instanţa de recurs, întrucât obiectul recursului îl constituie decizia dată de curtea de apel asupra cererii de revizuire, ceea ce presupune ca, prin motivele de recurs, să fie prezentate eventuale neregularităţi săvârşite în această cale de atac sau vicii ale hotărârii pronunţate, prin care s-a constatat că nu este întrunită una dintre condiţiile de admisibilitate a revizuirii.

De asemenea, recurenta-revizuentă a mai susţinut că principiul securităţii raporturilor juridice impune ca o soluţie definitivă, cum este decizia nr. 698C/2006, să nu mai poată fi pusă în discuţie.

Înalta Curte constată că nici această susţinere nu se circumscrie motivelor de nelegalitate, în condiţiile în care partea s-a rezumat la expunerea unor consideraţii teoretice în ceea ce priveşte principiul securităţii raporturilor juridice, fără a argumenta în concret, prin raportare la circumstanţele cauzei, în ce mod ar fi fost încălcat acest principiu de către curtea de apel.

Enunţarea unor texte de lege sau principii de drept, fără o corelare a acestora cu cauza dedusă judecăţii, şi prezentarea unor afirmaţii ce vizează alte aspecte decât cele care au făcut obiectul judecăţii nu pot constitui critici în legătură cu raţionamentul instanţei, în condiţiile în care pretinsele nemulţumiri ale părţii nu se raportează în niciun fel la considerentele hotărârii atacate.

În combaterea soluţiei pronunţate de instanţa de revizuire, recurenta-pârâtă a mai afirmat şi că în procesele în care au fost pronunţate hotărârile potrivnice instanţele au tranşat în mod diferit asupra dreptului de proprietate, menţionând că la acest moment sunt proprietari ai terenului situat în comuna Tudora atât intimatul E., cât şi revizuenta A..

Acest argument relevă, de asemenea, nemulţumirea recurentei-revizuente cu privire la soluţia pronunţată de instanţa de revizuire, deoarece nu a obţinut pe calea acestei căi extraordinare de atac anularea deciziei nr. 223A din 18 aprilie 2022 a Tribunalului Botoşani.

Or, motivarea recursului înseamnă nu doar redarea unor pasaje din hotărârile atacate şi exprimarea nemulţumirii faţă de respectivele considerente, ci presupune expunerea motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat şi determinarea greşelilor anume imputate instanţei de judecată.

Totodată, se reţine că instanţa de recurs nu poate să deducă motivele de nemulţumire ale părţii şi să facă o verificare de ansamblu a hotărârii, chiar dacă numai în ce priveşte nelegalitatea, întrucât recursul este o cale extraordinară de atac, prin care pot fi formulate numai criticile calificate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, reţinând că în cauză nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de casare, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv anularea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 194 din 23 februarie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2023.