Nullity of appeal for lack of signature despite submission of distinct signed instrument
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s appeal as unsigned, thereby leaving in force the Ploiești Court of Appeal’s 2023 decision that had rejected the applicant’s request for the refund of 782.5 RON judicial stamp tax. The dispute concerned a procedural challenge to a final appellate decision in a civil case where the original claim had been dismissed with costs; the appellant filed an appeal against the stamp tax rejection but failed to deposit a signed copy of that specific appeal instrument, submitting instead a signed document for the separate tax refund application. The court held that the signature is an essential formal requirement for the validity of any procedural act addressed to the judiciary, and its absence on the appeal constitutes a procedural nullity that prevents the lawful vesting of the court’s jurisdiction, regardless of the submission of a signed but distinct instrument. This ruling is based on Articles 148(1), 174, 176(6), and 196(1) of the Civil Procedure Code, which mandate written form and signature for jurisdictional acts and classify the lack thereof as a non-justifiable nullity.
Legislator headnote
AI generatedart. 45 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 174 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) C. proc. civ; Nullity of appeal for lack of signature despite submission of distinct signed instrument: Conform dispoziţiilor art. 148 alin. (1) teza I C. proc. civ., "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2023
Analizând calea de atac, cu prioritate prin prisma excepţiei nulităţii pentru lipsa semnăturii, reţinând şi prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului
1. Hotărârile pronunţate în cauză
Prin sentinţa civilă nr. 3356 din 10 noiembrie 2020, Judecătoria Târgovişte a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna Aninoasa şi a fost obligat reclamantul la plata sumei de 1.000 RON, în favoarea pârâtei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.
Prin decizia civilă nr. 480 din 9 iunie 2021, Tribunalul Dâmboviţa a respins apelul ca nefondat şi a păstrat sentinţa.
Prin decizia civilă nr. 200 din 25 mai 2022, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de recurs, invocată din oficiu, şi a respins ca inadmisibil recursul.
2. Cererea de restituire a taxei de timbru
La 14 decembrie 2023, petentul A. a formulat cerere de restituire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 782,5 RON, achitată pentru recursul ce face obiectul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Ploieşti, invocând în drept dispoziţiile art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
3. Hotărârea care face obiectul căii de atac
Prin încheierea din 8 februarie 2023, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru de 782,5 RON, achitată în recursul ce face obiectul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Ploieşti, formulată de petentul A..
4. Calea de atac exercitată în cauză
Petentul A. a declarat calea de atac intitulată "apel" împotriva încheierii din 8 februarie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, prin care s-a respins cererea de restituire a taxei de timbru.
5. Apărările formulate în cauză
Intimata UAT Comuna Aninoasa nu a formulat întâmpinare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că cererea este nulă, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Semnătura reprezintă o formalitate esenţială pentru valabilitatea oricărui act de procedură ce trebuie materializat, potrivit legii, într-un înscris. Prin semnătură se confirmă întocmirea actului de un anumit subiect procesual. Necesitatea semnăturii este prevăzută de lege pentru toate cererile adresate instanţelor judecătoreşti şi care trebuie materializate într-un înscris, precum ar fi: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională, cererea de apel, cererea de recurs. Dată fiind importanţa ilustrată a acestei cerinţe esenţiale, lipsa sa este sancţionată de legiuitor cu nulitatea cererii.
Conform dispoziţiilor art. 148 alin. (1) teza I C. proc. civ., "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.
Aceste dispoziţii legale reglementează elementele pe care trebuie să le cuprindă orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti, semnătura având semnificaţia însuşirii conţinutului cererii de către titularul său.
Potrivit art. 174 alin. (1) C. proc. civ., nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, iar, în conformitate cu art. 176 pct. 6 din acelaşi act normativ, nulitatea nu este condiţionată de existenţa unei vătămări în cazul încălcării dispoziţiilor legale referitoare la alte cerinţe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Totodată, prevederile art. 196 alin. (1) stipulează în sensul că lipsa semnăturii părţii sau a reprezentantului acesteia atrage sancţiunea nulităţii cererii de chemare în judecată.
Lipsa semnăturii de pe cererea de apel sau de recurs reprezintă, de asemenea, o neregularitate procedurală pentru care este incidentă sancţiunea nulităţii, în conformitate cu prevederile art. 470 alin. (3) şi art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
În cauza, verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că, deşi recurentul A. a fost citat la 4 decembrie 2023 cu menţiunea de a semna cererea intitulată "apel" sau de a depune la dosar un exemplar semnat al cererii până la termenul de judecată din 13 decembrie 2023, partea nu s-a conformat acestei obligaţii.
În ceea ce priveşte înscrisul semnat, transmis de recurent la 4 decembrie 2023, Înalta Curte observă că acesta nu are acelaşi conţinut precum calea de atac intitulată "apel", formulată împotriva încheierii din 8 februarie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, ci reprezintă o cerere de restituire a taxei judiciare de timbru. Prin urmare, se constată că recurentul nu a depus un exemplar semnat al căii de atac intitulate "apel", cu toate că avea obligaţia legală să procedeze astfel.
În lipsa semnăturii părţii, cererea este privată de unul dintre elementele necesare şi esenţiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, motiv pentru care nu poate determina o legală învestire a instanţei de judecată.
Având în vedere normele de procedură care statuează condiţiile în care poate fi formulată orice cerere adresată instanţei, constatând lipsa semnăturii, Înalta Curte urmează a anula calea de atac formulată împotriva încheierii din 8 februarie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca nesemnată, calea de atac intitulată "apel", formulată de petentul A. împotriva încheierii din 8 februarie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2023.