Cassation annulled for non-payment of judicial stamp in trademark infringement action

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023

Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a Civilă sub nr. x/2021, la data de 18.03.2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B. şi C., solicitând: încetarea încălcării drepturilor asupra mărcii înregistrare D., aflată exclusiv în patrimoniul reclamantului; încetarea tuturor actelor de distribuţie, activităţi de marketing, reclamă şi a altor activităţi promoţionale sub numele comercial D.; distrugerea, de îndată, a tuturor materialelor promoţionale ce poartă sau sunt însoţite de denumirea D., obligarea pârâţilor, în solidar la plata sumei de 90.000 RON reprezentând daune morale; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin sentinţa civilă nr. 1635/29.10.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 1757 A din 23 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1635/29.10.2021, pronunţate de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin rezoluţia de primire a dosarului s-a constatat că recurentul-reclamant datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 1552,5 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, aferentă criticilor subsumate la pct. 6 şi 8 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Recurentul nu s-a conformat acestei obligaţii.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând cu prioritate excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevăd că, la cererea de recurs, se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) este sancţionată, potrivit alin. (3) al art. 486 din C. proc. civ., cu nulitatea.

În speţă, recurentul a fost înştiinţat cu privire la obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.552,5 RON, conform dovezilor aflate la f. x şi 65 din dosarul de recurs.

Recurentul nu s-a prezentat în instanţă la termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea recursului, nu a depus la dosar înscrisuri prin care să facă dovada că şi-a îndeplinit obligaţia legală de plată şi nici nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru.

Aspectul nedepunerii taxei a fost verificat şi la finalizarea şedinţei de judecată, moment la care s-a constatat că dovada îndeplinirii obligaţiei nu a fost transmisă la dosarul cauzei prin registratura sau arhiva secţiei I civile a instanţei supreme, conform referatului întocmit de grefierul de şedinţă.

Constatând că recurentul nu s-a conformat obligaţiei legale de a timbra cererea de recurs în cuantumul stabilit de instanţă, deşi a fost legal înştiinţat despre obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a anula recursul, ca netimbrat.

Faţă de soluţia pronunţată, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune obligarea recurentului (căzut în pretenţii) la plata sumei de 4000 RON către intimatul-reclamant C. şi la plata sumei de 2500 RON către intimatul-reclamant B., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform documentelor justificative aflate la f.35 şi 49 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1757 A din 23 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi C. şi B..

Obligă pe recurentul-reclamant A. la plata sumei de 4000 RON către intimatul-reclamant C. şi la plata sumei de 2500 RON către intimatul-reclamant B., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 decembrie 2023.