Appeal against refusal of judicial recusal in civil damages action dismissed as unfounded

Şedinţa publică din data de 05 decembrie 2023

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 7 noiembrie 2016, pe rolul Judecătoriei Galaţi, secţia Civilă, sub nr. x/2016, reclamantul A., a solicitat obligarea pârâţilor chemaţi în judecată la plata unor sume reprezentând o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale, astfel: B., la suma de 10.000 RON; C., la suma de 5000 RON; D., la suma de 5000 RON; E., la suma de 5000 RON; F., la suma de 5000 RON; G., la suma de 5000 RON; H., la suma de 5000 RON; I., la suma de 5000 RON; J., la suma de 5000 Iei; K., la suma de 3000 Iei; L., la suma de 3000 RON; M. la suma de 3000 RON; N., la suma de 3000 Iei; O., la suma de 3000 Iei; P., la suma de 3000 RON; Q., la suma de 3000 RON; R., la suma de 3000 RON; S., la suma de 3000 RON; T., la suma de 3000 RON; U., la suma de 3000 RON; V., la suma de 3000 RON; W., la suma de 3000 RON; X., la suma de 3000 RON; Y., la suma de 3000 RON; Z., la suma de 3000 RON; AA., la suma de 3000 RON; BB., la suma de 3000 Iei; CC., la suma de 3000 RON; DD., la suma de 3000 RON; EE., la suma de 3000 RON; FF., la suma de 3000 RON; GG., la suma de 3000 RON; HH., la suma de 3000 RON; II., la suma de 3000 Iei; JJ., la suma de 3000 RON; KK., la suma de 3000 RON; LL., la suma de 3000 RON; MM., la suma de 3000 RON; NN., la suma de 3000 RON; OO., la suma de 3000 RON; PP., la suma de 3000 RON; QQ., la suma de 3000 RON.

Prin întâmpinarea formulată la data de 30.12.2016, pârâtul Q. a solicitat conexarea la acest dosar a dosarelor nr. x/2016, y/2016 şi z/2016. Totodată a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Prin cererea conexă înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 07.11.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta RR. obligarea acesteia la plata sumei de 20.000 RON, reprezentând o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei reclamantului.

Prin cererea conexă înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 07.11.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SS., obligarea acesteia la plata sumei de 20.000 RON, reprezentând reparaţie patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei reclamantului.

Prin cererea conexă înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 07.11.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta TT., obligarea pârâtei la plata sumei de 20.000 RON, reprezentând reparaţie patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei reclamantului.

Prin încheierea de şedinţă din 4 iulie 2017 s-a constatat că au fost conexate dosarele nr. x/2016, y/2016 şi z/2016.

În şedinţa publică din data de 04 aprilie 2017 reclamantul A. a formulat o cerere de modificare a acţiunii, solicitând obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 150.000 RON, sume defalcate în funcţie de gradul de vinovăţie stabilit de instanţa de judecată, reprezentând reparaţie patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei acestuia.

1. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 8014 din 23 decembrie 2019, Judecătoria Galaţi a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâtul Q..

A respins, ca fiind nefondată, cererea principală formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., UU., OO., PP., QQ. şi Q..

A respins, ca fiind nefondată, cererea conexă formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta RR..

A respins, ca fiind nefondată, cererea conexă formulată de reclamant A. în contradictoriu cu pârâta SS..

A respins, ca fiind nefondată, cererea conexă formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta TT..

A fost obligat reclamantul să plătească suma de 3.280 RON pârâţilor B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocaţial, suma de 100 RON pârâtei TT., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocaţial, suma de 100 RON pârâtei RR., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocaţial, suma de 100 RON pârâtei SS., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocaţial, şi suma de 39,30 RON pârâtului Q., cu titlu de cheltuieli de judecată.

2. Decizia pronunţată de Tribunalul Galaţi

Prin decizia civilă nr. 259 din 17 martie 2021, Tribunalul Galaţi, secţia I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A., care a fost oligat să plătească intimatului Q. suma de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

3. Hotărârile pronunţate de Curtea de Apel Galaţi

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu de la 15 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2016 de către Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a fost respinsă ca nefondată cererea de recuzare a domnului judecător VV., formulată de recurentul A..

Prin decizia civilă nr. 284/R/din 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A., şi a obligat apelantul să plătească intimatului Q. suma de 4.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă din 15 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, prin care a fost respinsă cererea de recuzare a dl. judecător VV., a formulat recurs recurentul-reclamant A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin motivele de recurs, a solicitat ca, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 1, 6 şi 8 C. proc. civ., să se dispună admiterea recursului şi rejudecarea cauzei, în sensul admiterii cererii de recuzare iar, în subsidiar, casarea deciziei civile nr. 284 din 16 octombrie 2022 pronunţate de către Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, cu trimiterea cauzei spre rejudecare către un complet de recurs din jurisdicţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, altul faţă de cele de la Curtea de Apel Galaţi, dacă acest lucru este procedural posibil.

Subsumat motivului de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., recurentul arată că cererea de recuzare pe care a formulat-o în etapa recursului, în faţa Curţii de Apel Galaţi, a fost soluţionată de către o instanţă care nu a fost constituită potrivit dispoziţiilor legale, cu nesocotirea dispoziţiilor art. 10, art. 11 şi art. 53 din Legea nr. 304/2004 republicată, şi art. 101 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/17 decembrie 2015, fiind încălcat, cu rea-credinţă, principiul repartizării aleatorii a dosarelor.

În acest sens, arată recurentul că există indicii cu privire la exercitarea controlului asupra sistemului judiciar local, inclusiv la nivelul conducerii instanţei, de către persoane implicate în actele care au generat situaţia litigioasă, astfel încât judecătorii desemnaţi de conducerea instanţei pentru soluţionarea cererii pe care acesta a formulat-o nu prezintă garanţii de imparţialitate şi de independenţă.

Întrucât sistemul electronic de repartizare nu este auditat extern, arată recurentul că este facil ca la repartizarea cauzelor să fie bifate numai acele completuri dezirabile, iar în ce priveşte repartizarea manuală a dosarelor, de asemenea, nu există nicio garanţie cu privire la corectitudinea realizării acestei proceduri; proba în sensul celor susţinute o reprezintă întocmai modul de constituire al completului care a soluţionat cererea sa.

Subsumat motivelor de recurs reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., recurentul arată că în motivarea încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare s-a reţinut în mod nelegal că nu ar exista identitate de obiect între dosarul nr. x/2014 şi prezenta cauză dedusă judecăţii, fiind incidente reglementări juridice diferite. Or, prin raportare la temeiul legal invocat de recurent în susţinerea cererii de recuzare pe care a formulat-o, acesta este susceptibil de aplicare în toate căile de atac, fie ele ordinare sau extraordinare.

Mai arată recurentul că probele din cele două dosare sunt identice, fiind susceptibile de a fi interpretate în două maniere distincte, iar comportamentul anterior al judecătorului recuzat probează stilul de lucru pe care acesta îl are, acela de a interpreta probele, cel puţin în cauzele invocate, în această paradigmă alternativă, post adevăr. În plus, de vreme ce judecătorul recuzat a soluţionat deja într-o anumită manieră primul dosar, soluţia pronunţată fiind menţinută în căile de atac, este previzibil că nu ar fi putut pronunţa o soluţie distinctă în acest nou dosar, menţinerea aceleiaşi soluţii fiind totodată un aspect impus de reputaţia profesională a judecătorului.

Din acest motiv, recurentul arată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 2 şi pct. 13 C. proc. civ.

5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 10 februarie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 2 astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie, aflate la dosarul de recurs.

Prin rezoluţia de primire a dosarului din 14 februarie 2023 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare, potrivit art. 493 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar, prin încheierea din 24 octombrie 2023, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 15 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016, fiind stabilit termen de judecată la data de 05 decembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când instanţa a rămas în pronunţare asupra recursului declarat în cauză.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul A. este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Cu titlu preliminar, este necesar a se preciza că recurentul a pretins nelegalitatea încheierii recurate, prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 1, 6 şi 8 C. proc. civ., formulând critici care vizează, pe de-o parte, nelegala constituire a instanţei care a soluţionat cererea de recuzare şi existenţa unor nereguli referitoare la repartizarea aleatorie iar, pe de altă parte, că cererea de recuzare a fost soluţionată cu încălcarea prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 2 şi pct. 13 C. proc. civ.

În raport cu acestea, Înalta Curte constată că prima critică din recurs se circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în timp ce argumentele expuse de recurent prin cel de-al doilea motiv de recurs vizează încălcarea de către curtea de apel a regulilor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, de aceea urmează a fi analizate din perspectiva incidenţei motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., iar nu din perspectiva pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, se constată că pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. a fost invocat formal, recurentul nesusţinând că încheierea atacată nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază, sau ar cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei.

Astfel, analizând din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. critica recurentului referitoare la greşita respingere a cererii de recuzare formulate, fără a se constata incidenţa în cauză a motivelor de incompatibilitate invocate în privinţa dl. judecător VV., Înalta Curte reţine că fundamentul instituţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 41-44 C. proc. civ. referitoare la incompatibilitate, abţinere şi recuzare este acela al respectării dreptului la judecata cauzei de către o instanţă independentă şi imparţială, pentru a se asigura părţilor obiectivitate în soluţionarea pricinii.

Soluţionarea unei cereri de recuzare presupune în mod necesar verificarea conduitei procesuale a judecătorului recuzat, întrucât instanţa învestită este chemată să verifice aspectele criticate de parte, pentru a stabili dacă administrarea cauzei de judecătorul recuzat conturează indicii privind încălcarea obligaţiei de imparţialitate.

Or, în evaluarea imparţialităţii judecătorului vizat de cererea de recuzare, prezintă importanţă principiile consacrate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, noţiunea de imparţialitate enunţată de instanţa europeană fiind examinată prin referire la cele două faţete ale acestui concept: aspectul subiectiv, care se referă la convingerea personală a judecătorului şi din perspectiva căruia imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, şi aspectul obiectiv, care vizează modul în care imparţialitatea judecătorului este percepută din exterior de un observator rezonabil şi avizat (persoană informată şi de bună-credinţă) (a se vedea cauzele Kyprianou împotriva Ciprului şi Piersack împotriva Belgiei).

În cauza dedusă judecăţii, recurentul A. a formulat cerere de recuzare a dl. judecător VV., învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2016 de pe rolul Curţii de Apel Galaţi.

Prin încheierea de şedinţă din data de 15 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă a fost respinsă cererea de recuzare, ca nefondată.

În motivarea încheierii, completul învestit cu soluţionarea cererii de recuzare a reţinut că între prezenta cauză şi cea care a făcut obiectul dosarului nr. x/2014 al Tribunalului Galaţi nu există identitate de obiect, precum şi că acestea se află în faze procesuale diferite, în calea extraordinară de atac a recursului urmând a se proceda la verificarea hotărârii recurate doar din perspectiva criticilor de nelegalitate, astfel încât nu se conturează incidenţa niciunuia dintre cazurile de recuzare prevăzute la art. 42 alin. (1) pct. 2 şi 13 C. proc. civ.

Împotriva încheierii de respingere a recuzării a formulat recurs petentul A., în motivare susţinând că instanţa a reţinut în mod eronat că nu există identitate de obiect între cele două cauze, în condiţiile în care probele din cele două dosare sunt identice, fiind susceptibile de a fi interpretate în două maniere distincte, însă că acest fapt nu se va realiza dată fiind reputaţia judecătorului recuzat care înţelege să interpreteze probele de o anumită manieră, defavorabilă acestuia. Totodată, a arătat că temeiul legal invocat de către acesta este susceptibil de aplicare în toate căile de atac, fie ele ordinare sau extraordinare.

Contrar susţinerilor recurentului, Înalta Curte reţine că magistratul recuzat nu s-a pronunţat într-o cauză identică, în mod judicios Curtea de Apel Galaţi reţinând că obiectul celor două dosare este diferit.

Astfel, dosarul nr. x/2014 de pe rolul Tribunalului Galaţi privea un litigiu de muncă şi avea ca obiect contestaţia formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimata Şcoala Gimnazială Specială "WW." Galaţi, prin care se solicita anularea deciziei nr. 237/20.12.2013 şi restituirea sumelor de bani reţinute de intimată cu titlu de sancţiune, precum şi obligarea pârâtei la plata de daune morale în cuantum de 5000 RON.

Pe de altă parte, în dosarul nr. x/2016, reclamantul A. a învestit instanţa cu o acţiune civilă, prin care a solicitat obligarea pârâţilor B., F., X., UU., M., J., S., BB., II., CC., N., H., JJ., FF., G., K., P., KK., I., HH., C., MM., TT., W., T., E., OO., DD., LL., AA., PP., GG., RR., L., EE., QQ., SS., R., Z., D., V., Y., O., U. şi Q. la plata unor sume reprezentând o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale.

Or, reiese în mod evident din cele redate că nu există identitate de obiect, părţi şi nici cauză juridică între cele două litigii, iar faptul că în ambele dosare partea s-a folosit de aceleaşi mijloace de probă nu poate conduce la preconcepţia că raţionamentul aplicat de judecătorul recuzat în primul dosar urmază a fi aplicat şi în precedentul, în condiţiile în care fiecare dintre cauze presupunea verificarea unor aspecte de fapt şi de drept diferite iar existenţa prejudiciilor reclamante urma, de asemenea, să fie analizată din perspective diferite, prin prisma unor condiţii distincte.

Mai mult, magistratul recuzat nu şi-a exprimat şi nici nu putea să îşi exprime nicio părere cu privire la probele din dosar, interpretarea acestora fiind o chestiune de temeinicie, ce excede controlului de nelegalitate cu care este învestită instanţa în calea extraordinară de atac a recursului. Aceasta a fost raţiunea pentru care completul care a judecat cererea de recuzare a opinat în sensul că judecata în cele două dosare are în vedere reglementări juridice diferite, iar nu că incidenţa motivelor de incompatibilitate prevăzute de art. 42 alin. (1) pct. 2 şi pct. 13 C. proc. civ. nu ar putea fi invocată într-o cale extraordinară de atac.

Câtă vreme căile extraordinare de atac sunt exercitate pentru motive expres şi limitativ prevăzute de lege, pronunţarea de soluţii în cauze în care figurează aceeaşi parte, dar cu obiect diferit, şi obţinerea de soluţii defavorabile recurentului nu constituie elemente care să răstoarne prezumţia de imparţialitate a judecătorului învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Astfel, nu se relevă niciun element care să nască îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului recuzat, interpretarea anumitor probe administrate într-un alt dosar nu poate reprezenta motiv de a considera în mod rezonabil că judecătorul respectiv şi-a format deja o opinie asupra modului în care va soluţiona la final o altă cauză.

Aşadar, nu poate fi reţinută incidenţa în speţă a cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

Totodată, se constată că recurentul-petent şi-a întemeiat cererea de recuzare nu doar pe pct. 13 al art. 42 alin. (1) C. proc. civ., ci şi pe pct. 2 al aceluiaşi articol, care reglementează situaţia de incompatibilitate a judecătorului atunci când există împrejurări care justifică temerea că el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă. Însă, această ipoteză nu a fost argumentată, nefiind dovedit şi nici măcar pretins interesul personal al magistratului recuzat în legătură cu cauza dedusă judecăţii, astfel că nici din această perspectivă nu se relevă un impediment în soluţionarea recursului de către respectivul judecător.

Cât priveşte motivul invocat verbal în şedinţă publică cu ocazia dezbaterilor asupra recursului, referitor la admiterea, prin decizia nr. 284/R din 16 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Galaţi a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată către intimatul Q., în sumă exagerat de mare, suplimentar faţă de faptul că a fost invocat tardiv, priveşte şi o împrejurare ulterioară formulării cererii de recuzare, ce excedează analizei în prezenta cale de atac, în care se verifică legalitatea încheierii de respingere a cererii de cererii de recuzare.

Faţă de argumentele anterior expuse, se constată că soluţia pronunţată de instanţa învestită cu soluţionarea cererii de recuzare, bazată pe analiza motivelor invocate prin cerere, este una legală, fiind fundamentată pe o corectă aplicare şi interpretare a normelor legale incidente în cauză.

Procedând în continuare la analiza şi a motivului de recurs prin care se critică nelegala constituire a completului care a soluţionat cererea de recuzare, cu încălcarea normelor care reglementează procedura de repartizare aleatorie a cauzelor, Înalta Curte reţine că nici acesta nu poate fi primit.

Componenţa completului învestit cu cererea de recuzare este expres stabilită de art. 50 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că:

"abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine."

Potrivit art. 110 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 970 din 28 decembrie 2015, în vigoare la data formulării cererii de recuzare, "(4) În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin trimestrial.".

Conform alin. (7) al aceluiaşi articol, "Planificarea de permanenţă se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se soluţionează, de regulă, în ziua în care au fost invocate. Întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate".

Din această perspectivă, verificând actele dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, Înalta Curte constată că, aşa cum reiese din cuprinsul procesului-verbal întocmit la 15.11.2022, aflat la dosarul curţii de apel, în compunerea completului învestit cu soluţionarea cererii de recuzare au figurat doamnele judecător XX. şi YY., membre ale completului C2R, iniţial învestit, şi care nu au fost recuzate de parte, împreună cu doamna judecător ZZ., judecător aflat pe planificarea de permanenţă la secţia I civilă în data de 15.11.2022.

În consecinţă, faţă de situaţia evidenţiată anterior, componenţa completului care a soluţionat cererea de recuzare a fost legal stabilită în raport cu dispoziţiile art. 110 alin. (4) şi (7) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Aşadar, referirile recurentului la încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie cu referire strict la completul care a soluţionat incidentul procedural al recuzării sunt străine de natura princinii, acesta fiind constituit în conformitate cu dispoziţiile din Regulamentul de ordine anterioară a instanţelor judecătoreşti anterior citate, iar nu urmare a repartizării aleatorii, care se aplică doar în privinţa cererilor iniţiale de învestire a instanţei (cerere de chemare în judecată, cerere de apel, cerere de recurs).

Astfel, referitor la modalitatea de înregistrare şi repartizare a căii de atac a recursului pe rolul Curţii de Apel Galaţi se au în vedere prevederile art. 199 C. proc. civ., aplicabil şi în recurs potrivit art. 494 C. proc. civ., în conformitate cu care"(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare.

(2) După înregistrare, cererea şi înscrisurile care o însoţesc, la care sunt ataşate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanţă, se predau preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii."

Totodată, potrivit art. 108 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti din 17 decembrie 2015, "(1) Dosarele având ca obiect cererile de chemare în judecată introduse după intrarea în vigoare a C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, în vederea repartizării pe complete. (2) Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise, de îndată, completului corespunzător, pentru îndeplinirea procedurilor premergătoare fixării primului termen de judecată. În funcţie de numărul şi de complexitatea cauzelor, colegiul de conducere poate stabili un alt termen pentru verificarea cererilor de chemare în judecată."

Analizând actele dosarului, se observă, din fişa Ecris a cauzei, că cererea de recurs ce face obiectul dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Galaţi a fost repartizat în data de 05.05.2022 completului C2R, din compunerea căruia a făcut parte şi dl. judecător VV., prin urmare, şi repartizarea dosarului de recurs s-a făcut cu respectarea textelor legale antereferite.

În fine, cât priveşte criticile referitoare la transparenţa procesului de repartizare aleatorie, acestea nu îndeplinesc rigorile impuse de art. 488 alin. (1) Cod procedură, aceste susţineri neputând fi convertite în vreun motiv de casare, nereprezentând veritabile critici de nelegalitate a hotărârii recurate şi neavând legătură cu raţionamentul instanţei care a determinat soluţia de respingere a cererii de recuzare, sens în care nu pot face obiectul analizei în prezenta cale de atac.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivele de recurs invocate sunt nefondate în ansamblul lor, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 15 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 05 decembrie 2023.