Defamation damages claim fails; appeal annulled for lacking legal grounds

Şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2023

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să fie obligată pârâta la plata sumei de 50.000 euro reprezentând daune morale pentru prejudiciul, care i-a fost cauzat prin declaraţiile mincinoase făcute atât în faţa instanţei de judecată la data de 11.05.2016, cât şi ulterior, în faţa organelor de cercetare penală la data de 27.08.2018.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 1349, art. 1357 C. civ.

2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 1351 din 10 mai 2022, Tribunalul Ilfov, secţia Civilă a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B. şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu această pârâtă, ca neîntemeiată.

3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel

Prin decizia civilă nr. 1706A din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1351/10.05.2022, pronunţate de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1706A din 15 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a expus pe larg punctul său de vedere cu privire la fapta ilicită presupus a fi fost săvârşită de intimata-pârâtă, prin declaraţiile "mincinoase" date în faţa Judecătoriei Cornetu, în dosarul nr. x/2015, precum şi în faţa organelor de urmărire penală.

Astfel, a arătat că a suferit un şoc la auzul declaraţiilor date de intimata-pârâtă, intrând în depresie, şoc care i-a afectat starea de sănătate. Totodată, a susţinut că declaraţiile intimatei i-au afectat imaginea, demnitatea şi onoarea, recurentul fiind persoană publică şi având numeroase apariţii televizate.

Începând cu pagina 3 din memoriul de recurs şi până la pagina 7, recurentul-reclamant a arătat în ce au constat declaraţiile date de intimata-pârâtă şi cum, în opinia acestuia, au fost în mod greşit evaluate de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. x/2015, dar şi în cauza pendinte, iar în ultimele două pagini din memoriul de recurs, recurentul a detaliat prejudiciul suferit.

5. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând totodată că prin memoriul de recurs nu au fost formulate critici de nelegalitate împotriva deciziei atacate, ci numai critici de netemeinicie.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând recursul, în raport de excepţia nulităţii, invocată de intimată, prin întâmpinare, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită şi se referă la una din situaţiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ.

În cauză, prin decizia civilă nr. 1706A din 15 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A..

Un examen atent al aspectelor critice inserate în cererea de recurs reliefează că motivele invocate de recurent vizează modalitatea de evaluare a probelor administrate în dosar.

Astfel, se reţine că argumente precum împrejurarea că este greşită aprecierea instanţei de apel în sensul că mărturia intimatei, deşi înlăturată ca nesinceră, nu înseamnă, automat, că este mărturie mincinoasă sau cea referitoare la dovedirea legăturii de cauzalitate dintre fapta intimatei şi problemele de sănătate invocate de recurent, precum şi cele referitoare la situaţie de fapt reţinută în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cornetu, dosar soluţionat definitiv, excedează cadrului procesual în care se desfăşoară judecata în recurs, întrucât reprezintă chestiuni de netemeinicie ce nu pot fi analizate în această etapă procesuală, în care instanţa de control judiciar este învestită exclusiv cu analiza legalităţii hotărârii judecătoreşti.

În realitate, recurentul-pârât nu a formulat critici care să se grefeze pe raţionamentul curţii de apel ce a determinat respingerea apelului promovat de către aceasta şi care să tindă a demonstra nelegalitatea judecăţii finalizate prin decizia recurată, motivele de recurs invocate antamând aspectele ce ţin de situaţia de fapt.

Astfel, aspectele critice expuse prin cererea de recurs vizează pretinsa apreciere eronată a instanţei cu privire la caracterul mincinos al declaraţiilor date de intimata-pârâtă în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cornetu.

Totodată, lecturarea memoriului de recurs relevă că începând cu pagina 3 până la finalul declaraţiei de recurs, recurentul a prezentat în ce au constat declaraţiile date de intimata-pârâtă, făcând referire la probele administrate în dosarul nr. x/2015, respectiv declaraţiile intimatei-pârâte şi cele ale numitei C., tinzând astfel la o cenzurare a aprecierii date de instanţele de fond mijloacelor de probă şi la o devoluare a fondului litigiului, aspect care excedează limitelor controlului judiciar posibil a fi exercitat în recurs, circumscris verificării legalităţii, nu şi temeiniciei hotărârii atacate, din perspectiva motivelor de recurs prevăzute expres şi limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Este de reamintit că atributul stabilirii situaţiei de fapt şi al aprecierii probelor aparţine în mod exclusiv instanţelor de fond, nefiind permisă o substituire în prerogativele determinate de lege, câtă vreme obiectul şi scopul recursului sunt reglementate, în mod imperativ, de dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate a hotărârii pronunţate de instanţa de apel şi încadrarea acestora în cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul judiciar eficient.

Aşadar, obiectul recursului constituindu-l decizia civilă 1706A din 15 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raţionamentul instanţei în soluţia de respingere a apelului, ca nefondat, aşa încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări.

Pentru aceste considerente, întrucât aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. şi nu se grefează pe conţinutul deciziei atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1706 A/2022 din 15 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 29 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.