Inadmissible extraordinary appeal for misapplication of ECHR rights lacking material error under strict interpretation of admissibility grounds

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2023

Deliberând asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin decizia civilă nr. 1198 din 19 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de către recurenţii-reclamanţi A. şi B. împotriva deciziei nr. 964 din 8 noiembrie 2022, pronunţate de către Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Împotriva acestei decizii, la 12 iulie 2023, recurenţii-reclamanţi A. şi B. au declarat contestaţie în anulare, prin care au invocat motivele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2, 3 şi 4 din C. proc. civ., susţinând că instanţa de recurs a aplicat greşit prevederile C.E.D.O.

În şedinţa publică din 23 noiembrie 2023, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Având a soluţiona cu prioritate, în conformitate cu art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente de drept:

Contestaţia în anulare reprezintă o cale de atac extraordinară, care poate fi promovată numai pentru motivele prevăzute, în mod expres şi limitativ, la art. 503 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., care sunt de strictă interpretare.

În ceea ce priveşte contestaţia în anulare de drept comun, art. 503 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".

Referitor la contestaţia în anulare specială, art. 503 alin. (2) din C. proc. civ. prevede următoarele: "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; 4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză".

Sub un prim aspect, se reţine că, în prezenta cauză, contestatorii au invocat doar în mod formal motivele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4 din C. proc. civ., întrucât, în contextul în care a fost declarat un singur recurs împotriva deciziei civile nr. 964 din 8 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, iar acest recurs a fost respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia civilă nr. 1198 din 19 iunie 2023, este evident că nu se poate reţine nici ipoteza în care "instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen", nici situaţia în care "instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză".

În al doilea rând, plecând de la susţinerea contestatorilor, în sensul că instanţa de recurs ar fi aplicat în mod greşit prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, se constată că nu este incident nici motivul prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., întrucât, potrivit acestui text de lege, erorile care deschid calea contestaţiei în anulare sunt simple erori materiale, iar nu eventuale greşeli de apreciere a situaţiei de fapt sau de aplicare a dispoziţiilor legale.

Astfel cum s-a statuat în practica judiciară, sunt greşeli materiale, în sensul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., respingerea unei căi de atac ca tardive, în raport cu data înregistrării la instanţă, deşi din plicul ataşat la dosar rezultă că a fost respectat termenul, anularea căii de atac ca netimbrate, cu toate că la dosar se găsea chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru, anularea căii de atac ca fiind făcută de un mandatar fără calitate, deşi la dosar se afla procura etc.

În cauză, contestatorii nu invocă existenţa unei erori materiale, ci susţin că instanţa de recurs ar fi aplicat greşit prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, susţinere care, în mod evident, nu se circumscrie noţiunii de "eroare materială", în sensul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., ci priveşte raţionamentul logico-juridic pe care instanţa de recurs l-a avut atunci când a pronunţat decizia ce constituie obiectul prezentei contestaţii în anulare.

Or, pe calea contestaţiei în anulare, nu se poate verifica raţionamentul logico-juridic al instanţei de recurs, întrucât prin intermediul acestei căi extraodinare de atac nu se realizează un control judiciar al hotărârii contestate, ci se urmăresc anularea ei şi procedarea la o nouă judecată, în considerarea unor neregularităţi stabilite, în mod expres şi limitativ, de art. 503 din C. proc. civ.

Faţă de aceste considerente, întrucât aspectele învederate de către contestatori nu se încadrează în motivele prevăzute de art. 503 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1198 din 19 iunie 2023, pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorii B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 1198 din 19 iunie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 noiembrie 2023.