Party expulsion upheld after recourse against final appeal ruled inadmissible under Law no. 14/2003.

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2023

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi la 18 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat anularea hotărârii nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Judeţene de Etică, Integritate şi Arbitraj a B. Mehedinţi, prin care a fost respinsă contestaţia împotriva hotărârii nr. 5 din 3 septembrie 2021 a Consiliului Politic al Organizaţiei Judeţene B. Mehedinţi, fiind confirmată hotărârea nr. 1 din 13 februarie 2021 a Organizaţiei B. Stângăceaua, precum şi anularea hotărârii nr. 52 din 23 decembrie 2021 a Comisiei Naţionale de Etică, Integritate şi Arbitraj a B., prin care a fost respins recursul împotriva hotărârii nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Judeţene de Etică, Integritate şi Arbitraj a B. Mehedinţi.

Prin sentinţa civilă nr. 32 din 7 iunie 2022, Tribunalul Mehedinţi a respins contestaţia ca neîntemeiată, împotriva acestei soluţii declarând apel reclamantul.

Prin decizia civilă nr. 422 din 8 decembrie 2022, Curtea de Apel Craiova a admis apelul şi a schimbat sentinţa apelată, în sensul că a admis contestaţia şi a anulat hotărârea nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Judeţene de Etică, Integritate şi Arbitraj a B. Mehedinţi, precum şi hotărârea nr. 52 din 23 decembrie 2021 a Comisiei Naţionale de Etică, Integritate şi Arbitraj a B., cu consecinţa repunerii în situaţia anterioară.

Împotriva aceste decizii civile, la 13 februarie 2023, a declarat recurs pârâtul B.-Comisia Naţională de Etică, Integritate şi Arbitraj.

La termenul din 23 noiembrie 2023, Înalta Curte a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii recursului şi a rămas în pronunţare asupra acesteia, constatând că se impune a fi analizată cu prioritate faţă de excepţia nulităţii recursului.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Având a se pronunţa prioritar asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil, pentru următoarele considerente de drept:

Intimatul-reclamat a supus controlului judecătoresc hotărârea nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Judeţene de Etică, Integritate şi Arbitraj a B. Mehedinţi, prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva hotărârii nr. 5 din 3 septembrie 2021 a Consiliului Politic al Organizaţiei Judeţene B. Mehedinţi, fiind confirmată hotărârea nr. 1 din 13 februarie 2021 a Organizaţiei B. Stângăceaua, precum şi hotărârea nr. 52 din 23 decembrie 2021 a Comisiei Naţionale de Etică, Integritate şi Arbitraj a B., prin care a fost respins recursul împotriva hotărârii nr. 1 din 27 septembrie 2021 a Comisiei Judeţene de Etică, Integritate şi Arbitraj a B. Mehedinţi, demersul judiciar fiind întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 14/2003 privind partidele politice.

Conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, "dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Acest text a fost declarat neconstituţional prin decizia nr. 530/12.12.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 23/13.01.2014, Curtea Constituţională reţinând că imposibilitatea contestării, pe cale judiciară, a unei asemenea măsuri, aduce atingere substanţei dreptului de acces la justiţie şi se află într-un raport evident antinomic cu prevederile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa aferentă.

Ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate nr. 530/12.12.2013 şi în lipsa unei reglementări exprese, pentru raţiuni de analogie (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet sau ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet), cererile în justiţie având ca obiect anularea hotărârii de excludere dintr-un partid politic revin spre soluţionare instanţelor de judecată şi sunt supuse regimului juridic al căilor de atac, astfel cum sunt acestea prevăzute în Legea nr. 14/2003.

În această ordine de idei, art. 21 din Legea nr. 14/2003 prevede următoarele:

"(1) Tribunalul Bucureşti se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2). (2) Împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti pot face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2). (3) Curtea de Apel Bucureşti va examina apelul în şedinţă publică, în cel mult 15 zile de la înregistrare. (4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă."

De asemenea, art. 25 din Legea nr. 14/2003 prevede următoarele:

"(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condiţiile prevăzute de statut. (2) Orice modificare se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) şi (3). Tribunalul Bucureşti o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 şi 21". În continuare, art. 26 din Legea nr. 14/2003 prevede următoarele: "(1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activităţii partidului politic şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice. (2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucureşti se va pronunţa asupra acesteia. (3) Împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti partea interesată poate face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii. (4) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului. (5) Hotărârea definitivă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a."

Din coroborarea acestor dispoziţii legale speciale, se constată că, în materia partidelor politice, tribunalul judecă în primă instanţă, iar curtea de apel judecă în apel şi pronunţă o decizie definitivă. În acest sens, dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, printre altele, hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Ca atare, deciziile definitive pronunţate în această materie specială nu sunt supuse recursului, astfel că are caracter inadmisibil o atare cale extraordinară de atac, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă (decizia civilă nr. 125/26.01.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 281/16.02.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 362/01.03.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 757/09.05.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021).

În acest sens, dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează principiul legalităţii căilor de atac, prevăd că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare atât a principiului legalităţii, cât şi a principiului egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept, persoana interesată având obligaţia de a formula căile de atac, pe care le consideră necesare în vederea apărării drepturilor sale, numai în condiţiile legii.

Totodată, liberul acces la justiţie nu impune accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă, pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că art. 6 din Convenţie nu limitează dreptul statelor de a exclude anumite litigii de la posibilitatea de a fi atacate cu recurs, întrucât această limitare are ca obiect buna administrare a justiţiei şi evitarea aglomerării instanţelor de recurs (de exemplu, cauza Roseiro Bento împotriva Portugaliei).

Faţă de aceste considerente, constatând că decizia instanţei de apel nu este supusă căii de atac a recursului, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

În ceea ce priveşte cererea intimatului-reclamant de obligare a recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte o va respinge ca nefondată, întrucât la dosar nu au fost depuse documente justificative, care să ateste existenţa şi întinderea cheltuielilor de judecată pretins efectuate în recurs, astfel cum impun dispoziţiile art. 452 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul B. - Comisia Naţională de Etică, Integritate şi Arbitraj împotriva deciziei civile nr. 422 din 8 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 noiembrie 2023.