Property-rights annulment bid rejected as time-barred; prior ruling stands.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff's motion for annulment as time-barred, thereby leaving the challenged decision (No. 2295 of 28 October 2021) in force. The motion challenged previous rulings in a property-rights case, alleging violations of law and that the case was not properly heard. The court held that the 15-day deadline for filing an annulment motion under Article 506(1) of the Civil Procedure Code, running from the communication of the decision (22 December 2021), expired on 7 January 2022; since the motion was filed on 3 March 2023, it was late, and per Article 185, the procedural act is void, resulting in forfeiture of the right to appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (2) C. proc. civ, art. 506 alin. (1) C. proc. civ, art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 185 C. proc. civ; Property-rights annulment bid rejected as time-barred; prior ruling stands: 2295 of 28 October 2021) in force. The motion challenged previous rulings in a property-rights case, alleging violations of law and that the case was not properly heard. The court held that the 15-day deadline for filing an annulment motion under Article 506(1) of the Civil Procedure Code, running from the communication of the decision (22 December 2021), expired on 7 January 2022; since the motion was filed on 3 March 2023, it was late, and per Article 185, the procedural act is void, resulting in forfeiture of the right to appeal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to calculate the 15-day deadline for filing the contestation; the court found the contestation was filed after this deadline, making it late.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023
Deliberând asupra contestaţiei în anulare, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
La 9 martie 2023, pe rolul instanţei a fost înregistrată contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 2295 din 28 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 281 din 20 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Contestatorul a solicitat constatarea nulităţii absolute a tuturor hotărârilor pronunţate în dosarul nr. x/2019, întrucât i-a fost încălcat dreptul de proprietate.
În motivare, a susţinut că instanţele au încălcat dispoziţiile legale, iar hotărârile au fost pronunţate fără judecarea cauzei. De asemenea, contestatorul a făcut trimitere la înscrisurile pe care le-a depus ca probă.
Contestaţia în anulare nu a fost motivată în drept
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând contestaţia în anulare, sub aspect formal, din perspectiva excepţiei tardivităţii invocate din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări care ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
Potrivit dispoziţiilor art. 506 alin. (1) C. proc. civ.: "Contestaţia în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de 1 an de la data la care hotărârea a rămas definitivă".
Termenul de 15 zile pentru exercitarea contestaţiei în anulare este un termen legal imperativ, astfel încât neexercitarea căii de atac înăuntrul termenului prevăzut de lege se sancţionează cu decăderea, partea interesată nemaiputând folosi calea de atac, iar termenul de un an este un termen limită, înăuntrul căruia trebuie să aibă loc comunicarea hotărârii definitive către partea interesată şi, totodată, aceasta să exercite contestaţia în anulare împotriva acestei hotărâri.
În cauza pendinte, decizia nr. 2295 din 28 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2019, ce face obiect al contestaţiei în anulare, a fost comunicată petentului la 22 decembrie 2021 .
Prin urmare, raportat la data comunicării hotărârii contestate, termenul în care putea fi introdusă contestaţia în anulare s-a împlinit la 7 ianuarie 2022, dată calculată în raport cu dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cu care "când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte".
Verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că partea a exercitat contestaţia în anulare la 3 martie 2023, după împlinirea termenului prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 185 C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură efectuat peste termen, este lovit de nulitate."
Pentru considerentele expuse, întrucât contestaţia în anulare a fost declarată după împlinirea termenului prevăzut de dispoziţiile art. 506 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă calea de atac, ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, contestaţia în anulare formulată de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2295 din 28 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2023.