Appeal inadmissible where the lower court dismissed revision as a final single-instance judgment lacking appellate review rights

Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 15 noiembrie 2019, pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, sub numărul x/2019, reclamanta A. l-a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând a se dispune: desfacerea căsătoriei încheiate de părţi la data de 28 martie 2016, înregistrată sub nr. x din 28 martie 2016 în registrul stării civile de la Primăria Sector 3 Bucureşti, din culpa exclusivă a pârâtului; revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei; stabilirea locuinţei minorei C., la reclamantă; exercitarea autorităţii părinteşti faţă de minoră exclusiv de către mamă; obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorei în cuantum de 1.250 RON/lună şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul B. a formulat o cerere reconvenţională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a reclamantei, exercitarea autorităţii tutelare asupra minorei C., în comun, stabilirea locuinţei minorei la tatăl său, încuviinţarea unui program de legături personale cu minora în favoarea mamei acesteia, stabilirea unei pensii de întreţinere în sarcina reclamantei.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 7627 din 14 septembrie 2020, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis, în parte, acţiunea formulată de către reclamanta - pârâtă A., în contradictoriu cu pârâtul - reclamant B.; a admis, în parte, cererea reconvenţională; a dispus desfacerea căsătoriei încheiate de părţi la data de 28 martie 2016, înregistrate cu nr. x din 28 martie 2016 în registrul stării civile de la Primăria Sector 3 Bucureşti din culpa comună a acestora; a dispus reluarea de către reclamanta - pârâtă a numelui de familie avut anterior căsătoriei, acela de "Durlea"; a dispus exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minora C., în comun de către ambii părinţi; a stabilit locuinţa minorei C. la mama acestuia; a obligat pe pârâtul - reclamant la plata lunară a unei pensii de întreţinere în cuantum de 1.000 RON, începând cu data introducerii acţiunii (15 noiembrie 2019) şi până la majoratul minorei C. sau până la alte dispoziţii ale instanţei; a obligat pe pârâtul B. la plata către reclamanta - pârâtă a sumei de 4.282,69 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 28 septembrie 2020, instanţa a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 7627 din 14 septembrie 2020, în sensul că paragraful IV din dispozitiv va avea următorul conţinut:

"Dispune reluarea de către reclamanta - pârâtă a numelui de familie avut anterior căsătoriei, acela de "Durlea" şi reluarea de către pârâtul - reclamant a numelui de familie avut anterior căsătoriei, acela de "Caraliu".

3. Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia civilă nr. 1598A din 08 iunie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul - pârât B. împotriva sentinţei civile nr. 7627 din 14 septembrie 2020 pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în contradictoriu cu apelanta - pârâtă A., a admis apelul formulat de apelanta - reclamantă A., a schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că: a dispus exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minora C., numai de către reclamanta - pârâtă, a menţinut în rest sentinţa civilă atacată şi, pe cale de consecinţă, a obligat apelantul-pârât la plata către apelanta - reclamantă a sumei de 3.050 RON reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în apel (onorariu avocat redus şi taxa judiciară de timbru).

4. Hotărârea pronunţată în recurs

Prin decizia civilă nr. 728 din 05 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul - pârât B., împotriva deciziei civile nr. 1598A din 08 iunie 2021 pronunţate de Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

5. Hotărârea pronunţată în revizuire

Prin decizia civilă nr. 57 din 30 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost anulată cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 728 din 5 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în contradictoriu cu intimata - pârâtă A., ca netimbrată.

6. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 57 din 30 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, revizuentul B. a declarat apel.

În cuprinsul cererii a arătat că hotărârea este nelegală, sub mai multe aspecte.

În primul rând, apreciază că există discrepanţe între notările efectuate de grefieră şi susţinerile revizuentului, în şedinţa de judecată, adică erori materiale. Astfel, au fost consemnate susţineri care nu-i aparţin iar anumite situaţii nu au fost reţinute.

În al doilea rând, arată că acţiunile de protecţie a intereselor minorilor sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru. De aceea, anularea cererii de revizuire, pentru neplata taxei judiciare de timbru, este o încălcare a principiilor ordinii publice.

În al treilea rând, în cuprinsul motivelor deciziei nr. 57/2023, s-a strecurat o eroare materială în sensul indicării unei taxe judiciare de timbru care nu trebuia achitată. În cuprinsul hotărârii nu se arată valoarea efectivă a taxei şi nici temeiul juridic al stabilirii acesteia.

Prin urmare, aceste considerente justifică admiterea căii de atac şi anularea hotărârii, inclusiv a dispoziţiei de plată a cheltuielilor de judecată.

7. Apărări formulate

Intimata A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii şi excepţia nulităţii căii de atac iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cererea, cu prioritate, prin prisma excepţiei inadmisibilităţii căii de atac, reţinând şi prevederile art. 499 teza finală din C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul căii de atac deduse judecăţii este reprezentat de decizia nr. 57 din 30 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care a fost admisă excepţia netimbrării şi anulată, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 728 din 5 octombrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Conform dispoziţiilor art. 97 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă "recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; recursurile în interesul legii; cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; orice alte materii date prin lege în competenţa sa."

Iar potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară "Secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel."

În ceea ce priveşte completurile de judecată, potrivit art. 34 alin. (5) din acelaşi act normativ, acestea se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.

Din coroborarea dispoziţiilor legale expuse anterior şi din aplicarea cu prioritate a normelor imperative care guvernează competenţa materială, se constată că Înalta Curte nu soluţionează cauzele aflate în etapa procesuală a apelului. Pentru a judeca în această materie, se impune ca aceste cereri să-i fie atribuite în competenţă prin lege, conform art. 97 pct. 4 C. proc. civ., cerinţă neîndeplinită în cauză. Prin urmare, sub acest aspect, apelul declarat de revizuent este inadmisibil.

Înalta Curte reţine faptul că şi în ipoteza în care ar proceda la recalificarea căii de atac din apel în recurs, o astfel de cale de atac nu putea fi exercitată în cauză.

Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice, dând eficienţă, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesuale civile, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În acest sens, art. 457 din C. proc. civ. dispune că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitiv.

Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiul legalităţii consfinţit prin art. 457 menţionat anterior şi art. 129 din Constituţie.

Conform dispoziţiilor art. 513 alin. (5) din C. proc. civ.: "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită."

Iar potrivit art. 482 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 lit. a)-j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

În cauză, prin sentinţa civilă nr. 7627 din 14 septembrie 2020, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis, în parte, acţiunea formulată de către reclamanta - pârâtă A., în contradictoriu cu pârâtul - reclamant B.; a admis, în parte, cererea reconvenţională, a dispus desfacerea căsătoriei încheiate de părţi la data de 28 martie 2016, înregistrate cu nr. x din 28 martie 2016 în registrul stării civile de la Primăria Sector 3 Bucureşti din culpa comună a acestora; a dispus reluarea numelor de familie avute anterior căsătoriei; a dispus exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minora C., în comun de către ambii părinţi; a stabilit locuinţa minorei C. la mama acestuia; a obligat pe pârâtul - reclamant la plata lunară a unei pensii de întreţinere în cuantum de 1.000 RON, începând cu data introducerii acţiunii (15 noiembrie 2019) şi până la majoratul minorei C. sau până la alte dispoziţii ale instanţei; a obligat pe pârâtul B. la plata către reclamanta - pârâtă a sumei de 4.282,69 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 1598A din 08 iunie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul - pârât B. împotriva sentinţei civile nr. 7627 din 14 septembrie 2020 pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în contradictoriu cu apelanta - pârâtă A., a admis apelul formulat de apelanta - reclamantă A., a schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că: a dispus exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minora C., numai de către reclamanta - pârâtă, a menţinut în rest sentinţa civilă atacată şi, pe cale de consecinţă, a obligat apelantul-pârât la plata către apelanta - reclamantă a sumei de 3.050 RON reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în apel (onorariu avocat redus şi taxa judiciară de timbru).

Pârâtul B. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 1598A din 08 iunie 2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, care a fost respins, ca inadmisibil, prin decizia civilă nr. 728 din 05 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Iar prin decizia civilă nr. 57 din 30 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost anulată cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 728 din 5 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în contradictoriu cu intimata - pârâtă A., ca netimbrată.

Înalta Curte reţine că, în raport de dispoziţiile legale menţionate anterior şi de succesiunea hotărârilor pronunţate în soluţionarea cererii de chemare în judecată, decizia nr. 57 din 30 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie este definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.

Existenţa în procesul civil a hotărârii judecătoreşti pronunţate în primă şi ultimă instanţă nu poate reprezenta o înfrângere a principiului liberului acces la justiţie sau a principiului legalităţii căii de atac, aceasta fiind şi viziunea Curţii Europene a Drepturilor Omului exprimată în cauza Roseiro Bento împotriva Portugaliei. În această cauză, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidenţiat faptul că Convenţia nu prevede obligativitatea instituirii unui dublu grad de jurisdicţie. În consecinţă, art. 6 nu limitează dreptul statelor de a exclude de la posibilitatea de recurs anumite litigii întrucât această limitare are ca obiect buna administrare a justiţiei şi evitarea aglomerării instanţelor de recurs.

În consecinţă, în raport de considerentele expuse şi de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 57 din 30 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie, soluţie în raport de care nu se mai impune analizarea celorlalte aspecte invocate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată apel, declarată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 57 din 30 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2023.