Appeals against annulment of moral damages claim dismissed for failure to articulate grounds of illegality under the extraordinary appeal regime

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2023

Asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 30 decembrie 2021 pe rolul Tribunalului Mehedinţi, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând obligarea acesteia la plata de daune morale în cuantum de 60.000 euro.

La 15 martie 2022 reclamanta A. a depus precizare la acţiune, prin care a înţeles să cheme în judecată şi Şcoala Primară Poroina Mare, solicitând obligarea acesteia la plata daunelor morale în cuantum de 60.000 euro.

2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă:

Prin sentinţa civilă nr. 26 din 17 mai 2022 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B..

A fost respinsă cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta B., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă în rest, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele B. şi Şcoala Poroina Mare, având ca obiect pretenţii.

A fost obligată reclamanta la plata către pârâta B. a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

3. Hotărârea pronunţată de instanţa apel:

Prin decizia civilă nr. 335 din 18 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a fost admis apelul formulat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 26 din 17 mai 2022 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în contradictoriu cu intimatele-pârâte B. şi Şcoala Primară Poroina Mare.

A fost anulată sentinţa apelată şi a fost trimisă cauza pentru rejudecare la Tribunalul Mehedinţi.

4. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 335 din 18 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, pârâtele B. şi Şcoala Primară Poroina Mare au declarat recurs.

a) Recursul declarat de pârâta B.:

În cuprinsul cererii de recurs, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta a arătat că hotărârea instanţei de fond respectă cerinţele prevăzute de art. 425 alin. (1) C. proc. civ., cuprinzând motivele de fapt şi de drept care întemeiază soluţia şi cuprinzând argumente concludente care au stat la baza respingerii susţinerilor invocate de apelanta-reclamantă.

În privinţa excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa de fond a soluţionat în mod judicios excepţia, cu respectarea dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., împrejurare ce nu conduce la încălcarea dreptului apelantei-reclamante la un proces echitabil.

Chiar dacă dreptul la un proces echitabil reţinut de Curte poate fi considerat un drept fundamental al omului privind egalitatea în faţa legii şi a justiţiei, o garanţie pentru constatarea bunei organizări şi funcţionări a justiţiei într-un stat de drept, a cărui primă şi esenţială caracteristică constă în eliminarea arbitrariului şi domnia legii, cu toate acestea, soluţia pronunţată de instanţa de fond în analiza excepţiei invocate de către parte are ca fundament legal dispoziţiile art. 248 C. proc. civ.

Astfel, analizând mijloacele de probă de la dosar, instanţa de fond a reţinut în mod judicios faptul că pârâta B. nu justifică o calitate procesuală pasivă, atâta timp cât hotărârea nr. 16/2021, ce constituie fundament al demersului reclamantei, a fost adoptată de organul deliberativ al Şcolii Primare Poroina Mare, pârâta având doar calitatea de membru al organului deliberativ.

După prezentarea situaţiei de fapt, recurenta-pârâtă a arătat că instanţa de apel a omis să observe este faptul că, prin prezentul demers, apelanta-reclamantă nu face altceva decât să îşi invoce propria culpă întrucât, nu a contestat planul de şcolarizare pentru anul 2021-2022. Urmare a restrângerii de activitate, reclamanta a refuzat să îşi întocmească dosarul de mobilitate şi, prin urmare, îi revenea şcolii obligaţia de a-i întocmi şi depune dosarul personal privind restrângerea de activitate. Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, apelantei i-a fost propus un post de învăţător în localitatea de domiciliu (Drobeta-Turnu Severin), la Şcoala Gimnazială "C.", post didactic pe care l-a refuzat, desfăşurându-şi activitatea în la Şcoala Primară din comuna Bala, judeţul Mehedinţi.

În acest context, apreciază că hotărârea primei instanţe a analizat în mod judicios dacă şi în ce măsură sunt îndeplinite faţă de pârâtă dispoziţiile art. 36 C. proc. civ. prin raportare la obiectul dedus judecăţii.

În condiţiile în care instanţa de fond a prezentat argumentele pentru care a considerat că nu există o faptă ilicită în raport cu intimata-pârâtă Şcoala Primară Poroina Mare şi că pârâta B. nu are calitate procesuală pasivă prin raportare la raportul juridic obligaţional dedus judecăţii, în mod greşit a reţinut instanţa de apel lipsa unei motivări.

Faptul că judecătorul fondului a interpretat elementele factuale într-o altă manieră decât cea agreată de Curte relevanţa acestora, nu echivalează cu o nemotivare a hotărârii în sensul celor statuate de dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., cum în mod greşit a reţinut instanţa de apel.

Circumscris dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a arătat că hotărârea instanţei de apel este nemotivată, în condiţiile în care nu a explicitat care este raţiunea pentru care pârâta are calitate procesuală pasivă în cauză, considerentele limitându-se să facă trimitere în mod repetitiv la Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 16 din 25.01.2021 şi la soluţia pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Mehedinţi.

b) Recursul declarat de pârâta Şcoala Primară Poroina Mare:

Recurenta-pârâtă a arătat că hotărârea recurată este nelegală, fiind pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Apreciază că hotărârea apelată este contradictorie întrucât, deşi Curtea a reţinut la fila x paragraful 4 că "Cererea astfel formulată nu a fost examinată de Tribunal decât parţial, în motivarea soluţiei de respingere a cererii de chemare în judecată prima instanţă menţionând doar că în condiţiile în care Hotărârea nr. 16/25.01.2021 a Consiliului de Administraţie al Şcolii Primare Poroina Mare nu a produs efecte juridice în privinţa reclamantei, postul acesteia nefiind restrâns, nu se poate reţine legătura de cauzalitate între adoptarea acestei hotărâri şi prejudiciul moral invocat", cu toate acestea soluţia este de anulare a întregii sentinţe şi trimitere a cauzei spre rejudecare.

În timpul derulării procedurii privind restrângerea de activitate a apelantei, aceasta a fost desemnată să ocupe postul de învăţător în municipiul Drobeta-Turnu Severin, respectiv la Şcoala C., însă apelanta a refuzat şi acest post şi a înţeles să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Şcolii Gimnaziale Bala, unitate în care apelanta şi-a susţinut inspecţia finală pentru gradul didactic I, inspecţie pe care a promovat-o cu notă maximă.

5. Apărările formulate în cauză:

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, comunicată, invocând în principal excepţia tardivităţii declarării recursurilor şi excepţia nulităţii recursurilor pentru neîncadrarea criticilor. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentele-pârâte au depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepţiilor invocate şi a apărărilor formulate de intimata-reclamantă.

6. Procedura în faţa instanţei de recurs:

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (30 decembrie 2021), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 18 octombrie 2023, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare, cu prioritate asupra excepţiei tardivităţii şi a excepţiei nulităţii recursurilor, invocate prin întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte reţine următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii, invocată de intimata-reclamantă A. prin întâmpinare, se constată că ambele cereri de recurs au fost depuse la poştă la 12 decembrie 2022 (plicuri existente la fila x şi dosar), iar decizia recurată a fost comunicată pârâtelor la 11 noiembrie 2022 .

Termenul de recurs de 30 de zile de la comunicare prevăzut de dispoziţiile art. 485 alin. (1) C. proc. civ., calculat în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la 13 decembrie 2022.

Cum cererile de recurs au fost depuse la 12 decembrie 2022, Înalta Curte constată că recursurile au fost declarate în termenul prevăzut de lege (în ultima zi a împlinirii termenului de recurs), astfel încât urmează a respinge excepţia tardivităţii invocată de intimata-reclamantă A..

Referitor la excepţia nulităţii invocată prin întâmpinare, se reţin următoarele:

Prealabil, se impune a fi evidenţiat faptul că, prin decizia recurată, instanţa de apel a admis apelul declarat de reclamanta A., a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza pentru rejudecarea fondului, constatând că "prima instanţă nu a stabilit împrejurările de fapt esenţiale în cauză, nu a evocat normele substanţiale şi procedurale incidente şi aplicarea lor în speţă, nu a stabilit temeiurile corecte de drept ale cererii de chemare în judecată, nu a analizat probele administrate şi nu a analizat acţiunea aşa cum a fost promovată sub aspectul obiectului şi stării de fapt indicate de reclamantă" - aspecte care au o înrâurire esenţială asupra soluţionării cauzei (inclusiv asupra soluţionării excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive), omisiunea tribunalului de a le analiza echivalând cu o necercetare a fondului.

Având în vedere considerentele ce au determinat soluţia pronunţată de instanţa de apel, Înalta Curte constată că aspectele prezentate în cuprinsul cererilor de recurs nu se pot circumscrie motivelor de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Cererea de recurs formulată de pârâta B., astfel cum a fost formulată, nu conţine precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate din cele expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Recurenta a arătat că hotărârea primei instanţe respectă cerinţele prevăzute de art. 425 alin. (1) C. proc. civ., cuprinzând motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, iar faptul că judecătorul fondului a interpretat elementele factuale într-o altă manieră decât cea agreată de Curte relevanţa acestora, nu echivalează cu o nemotivare a hotărârii în sensul celor statuate de dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., cum în mod greşit a reţinut instanţa de apel.

Aceste susţineri ignoră efectul devolutiv al apelului prevăzut de art. 476 C. proc. civ. (ce dispune că apelul provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel statuând atât în fapt, cât şi în drept) şi nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului.

Cererea de recurs aptă să declanşeze un control de nelegalitate trebuie să conţină critici pertinente ale hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în ipotezele normative de la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea atacată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar efectiv.

Instanţa de recurs nu poate examina decât susţinerile ce reprezintă veritabile critici de nelegalitate la adresa hotărârii pronunţate în apel care să permită încadrarea acestora în vreunul dintre motivele de recurs strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a mai arătat că hotărârea instanţei de apel este nemotivată, în condiţiile în care instanţa nu a explicitat care este raţiunea pentru care pârâta are calitate procesuală pasivă în cauză.

Înalta Curte constată că temeiul de drept este formal invocat, iar susţinerea părţii nu ţine cont de considerentele hotărârii recurate, considerente prin care nu se dă o dezlegare excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, ci se trasează primei instanţe obligaţia de a analiza atât fondul cauzei, cât şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, prin raportare la toate faptele pretins ilicite.

În consecinţă, reţinând că recurenta nu a prezentat critici care să poată fi încadrate în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâta Şcoala Primară Poroina Mare, afirmând că hotărârea este contradictorie, partea menţionează temeiul de drept ca fiind dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., fără a prezenta critici care să justifice incidenţa acestui motiv de casare, limitându-se a reda un paragraf din cuprinsul considerentelor deciziei recurate, fragment în care se prezintă de fapt ceea ce a reţinut prima instanţă.

Într-o manieră deloc contradictorie, instanţa de apel a arătat că, în aprecierea existenţei faptei ilicite, prima instanţă s-a raportat numai la hotărârea nr. 16/25.01.2021 a Consiliului de administraţie al Şcolii Primare Poroina (anulată prin sentinţa nr. 545/20.07.2021 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi), nu şi la celelalte fapte/acţiuni imputate pârâtelor prin cererea de chemare în judecată. Or, anularea ulterioară a actului nu presupune ştergerea retroactivă a oricăror efecte negative, ceea ce denotă faptul că prima instanţă nu a analizat acţiunea astfel cum a fost promovată sub aspectul obiectului şi stării de fapt indicate de reclamantă.

Înalta Curte constată, aşadar, că în cuprinsul cererii de recurs nu se regăsesc critici de nelegalitate în combaterea motivelor reţinute de curtea de apel în pronunţarea soluţiei, iar susţinerile recurentei-pârâte nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării prin cererea de recurs a unei argumentări juridice de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii recurate.

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor prezentate în cuprinsul cererilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursurilor.

Faţă de soluţia pronunţată, în aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., vor fi obligate recurentele-pârâte B. şi Şcoala Primară Poroina Mare, în solidar, la plata sumei de 5.900 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia tardivităţii invocată de intimata-reclamantă A..

Anulează recursurile declarate de pârâta B. şi de pârâta Şcoala Primară Poroina Mare împotriva deciziei nr. 335 din 18 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Obligă pe recurenţii-pârâţi B. şi Şcoala Primară Poroina Mare, în solidar, la plata sumei de 5.900 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2023.