Recusal motion based on denial of time extension to prepare defense against ex officio inadmissibility objection: no violation of right to a fair trial.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the civil appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s decision that had previously rejected the defendant’s request for recusal of the judges. The dispute concerned a procedural challenge to the appellate court’s refusal to grant the defendant’s attorney a time extension to prepare a defense against an *ex officio* objection of inadmissibility, which prompted the defendant to file a verbal motion for recusal on the grounds of alleged violations of impartiality, legality, and the right to a fair trial. The court determined that the lower instances were not in error because the procedural rules allow recusal motions to be decided immediately without party presence, and the appellate court had properly addressed the sole motive provided—that the denial of the postponement did not compromise impartiality since the ruling was reasoned and the hearing date was subsequently adjourned to allow written conclusions. The decisive legal basis includes Article 488(1)(5) of the Civil Procedure Code (grounds for appeal involving fundamental procedural principles), Article 51(1) (procedure for judging recusal requests), and Articles 42(1)(1) and (1)(13) (grounds for recusal regarding prior expression of opinion and justifiable doubts as to impartiality).
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ, art. 51 alin. (1) din C. proc. civ, art. 42 alin. (1) pct. 13 din C. proc. civ, art. 42 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Recusal motion based on denial of time extension to prepare defense against ex officio inadmissibility objection: no violation of right to a fair trial: The dispute concerned a procedural challenge to the appellate court’s refusal to grant the defendant’s attorney a time extension to prepare a defense against an *ex officio* objection of inadmissibility, which prompted the defendant to file a verbal motion for recusal on the grounds of alleged violations of impartiality, legality, and the right to a fair trial. The court determined that the lower instances were not in error because the procedural rules allow recusal motions to be decided immediately without party presence, and the appellate court had properly addressed the sole motive provided—that the denial of the postponement did not compromise impartiality since the ruling was reasoned and the hearing date was subsequently adjourned to allow written conclusions. The decisive legal basis includes Article 488(1)(5) of the Civil Procedure Code (grounds for appeal involving fundamental procedural principles), Article 51(1) (procedure for judging recusal requests), and Articles 42(1)(1) and (1)(13) (grounds for recusal regarding prior expression of opinion and justifiable doubts as to impartiality).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded and declaring the decision final.
Full text
Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2023
Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul recursului
În şedinţa publică din 10 mai 2022, în faţa Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, pe rolul căreia se află înregistrat recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 1252 din 21 octombrie 2021 pronunţate de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2018, recurentul-pârât A. a formulat verbal cerere de recuzare a completului de judecată.
Prin încheierea de şedinţă din 16 mai 2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins cererea de recuzare.
2. Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei încheieri, la 20 iunie 2022, a declarat recurs pârâtul A., solicitând casarea şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurentul-pârât a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., învederând următoarele:
În şedinţa publică din 10 mai 2022, instanţa a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii recursului, context în care apărătorul său a solicitat acordarea unui termen, în vederea pregătirii apărării în raport cu această excepţie, însă instanţa a respins cererea de amânare. Ca atare, pentru apărarea drepturilor sale procesuale, a fost nevoit să formuleze oral cerere de recuzare, iar instanţa a stabilit un termen de 3 zile pentru timbrarea şi motivarea cererii de recuzare.
La 13 mai 2022, a depus la oficiul poştal cererea de recuzare motivată, care a fost înregistrată la registratura instanţei la 16 mai 2022, dată ce a fost modificată olograf, fiind trecut 17 mai 2022, iar motivele cererii de recuzare nu au fost avute în vedere, fiind încălcate principiile fundamentale ale procesului civil, şi anume legalitatea, aflarea adevărului, dreptul la un proces echitabil.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatul-reclamant nu a depus întâmpinare.
4. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor,
Prin încheierea din 18 mai 2023, completul de filtru a admis în principiu recursul şi a stabilit termen pentru judecata acestuia în şedinţă publică.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul de faţă, prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente de drept:
Invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurentul-pârât a susţinut că instanţa nu a avut în vedere motivele cererii de recuzare, ce a fost transmisă în termen la dosar, învederând că au fost încălcate principii fundamentale ale procesului civil, şi anume legalitatea, aflarea adevărului, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.
Înalta Curte constată că motivul de recurs este nefondat.
În ceea ce priveşte procedura de soluţionare a cererii de recuzare, art. 51 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul recuzat, numai dacă apreciază că este necesar, în aceleaşi condiţii putându-le asculta şi pe părţi. În raport cu aceste dispoziţii legale, se reţine că, de vreme ce judecata cererii de recuzare se face de îndată, fără prezenţa părţilor, înseamnă că acestea nu se citează, fiind opţiunea judecătorului ca un atare incident procedural să fie judecat fără a implica o procedură contradictorie.
Nu pot fi primite susţinerile recurentului-pârât, întrucât, în urma lecturării încheierii de şedinţă din 16 mai 2022, se constată că instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a avut în vedere motivul ce a fost învederat oral în şedinţa publică din 10 mai 2016, iar, prin cererea depusă la oficiul poştal în 13 mai 2022, nu au fost invocate alte motive de recuzare.
Astfel, instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a reţinut că soluţia de respingere a cererii de amânare, formulate de către apărătorul recurentului-pârât pentru a-şi pregăti apărarea cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului invocată la acel termen, nu este de natură să nască îndoieli cu privire la imparţialitatea membrilor completului de judecată, câtă vreme soluţia dispusă a fost motivată, iar pronunţarea soluţiei a fost amânată la 24 mai 2022, pentru a da părţilor posibilitatea să depună concluzii scrise, nefiind, astfel, incident motivul prevăzut la art. 42 alin. (1) pct. 13 din C. proc. civ.
Totodată, instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a reţinut că nu se poate susţine nici că membrii completului de judecată şi-ar fi exprimat anterior părerea cu privire la soluţia ce urmează a fi pronunţată în cauză, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 teza a II-a din C. proc. civ., punerea în discuţia părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, nu îl face pe judecător incompatibil, nefiind, astfel, incident nici motivul prevăzut la art. 42 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.
Prin urmare, din moment ce a fost analizat motivul invocat în susţinerea cererii de recuzare, astfel cum a fost învederat oral în şedinţa publică din 10 mai 2016 şi reiterat prin cererea depusă la oficiul poştal în 13 mai 2022, nu pot fi primite susţinerile recurentului-pârât, potrivit cărora instanţa care a soluţionat cererea de recuzare ar fi încălcat principii fundamentale ale procesului civil, şi anume legalitatea, aflarea adevărului, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, nefiind incident motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din Cod.
Faţă de aceste considerente, constatând că nu este întemeiat motivul de recurs invocat şi că încheierea recurată este legală, Înalta Curte, în baza art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către pârâtul A. împotriva încheierii din 16 mai 2022 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 octombrie 2023.