De facto expropriation compensation upheld for road infrastructure designation without formal procedures

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi la data de 12.12.2019, sub nr. x/2019, reclamanta A., a chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului Drobeta-Turnu Severin pentru ca, pe baza ansamblului probelor care vor fi administrate în cauza, instanţa să dispună următoarele:

- constatarea că pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului Drobeta Turnu Severin a procedat la exproprierea în fapt a terenului în suprafaţă totală de 2.684 mp., intabulat în CF nr. x, cu destinaţia de curţi construcţii, parcelat în cinci loturi după cum urmează: lotul x în suprafaţă de 579 mp., având nr. cad. x; lotul x în suprafaţă de 569 mp, nr. cad. x; lotul x în suprafaţă de 378 mp. nr. cad. x; lotul x în suprafaţă de 556 mp. nr. cad. x; lotul x în suprafaţă de 602 mp., nr. cad. x, situat în intravilanul municipiului Drobeta-Turnu Severin, str. x, Zona Aeroport, fără ca în perioada 2003-2019 să efectueze procedura legală de expropriere, cu plata unei juste şi prealabile despăgubiri, potrivit legii;

- obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială municipiul Drobeta-Turnu Severin la plata unei despăgubiri datorată în cazul unei exproprieri pentru cauză de utilitate publică care se compune din valoarea reală a imobilului expropriat, ţinând seama de preţul la care se vând terenuri similare şi compatibile cu terenul expropriat la data întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară precum şi din daunele aduse proprietarului, având în vedere că în perioada 2003-2011 pârâta nu a achitat lipsa de folosinţa a terenului şi faptul că în perioada 2003 - 2019 reclamanta a fost obligată să achite acesteia impozitul pe terenul curţi construcţii în suprafaţă totală de 2.684 mp. fără a avea exerciţiul atributelor dreptului de proprietate (posesia, folosinţa şi dispoziţia);

- obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială municipiul Drobeta-Turnu Severin la plata cheltuielilor de judecată pe care le va efectua cu acest proces şi care vor fi dovedite cu acte justificative.

La data de 23.12.2019, reclamanta A. a depus precizări prin care a învederat că valoarea totală a despăgubirilor, calculate conform dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, este în sumă de 1.597.100 RON, din care:

- 211.840 euro, în echivalent 1.482.880 RON reprezintă valoarea terenului intravilan cu destinaţia curţi constructii, parcelat în cinci loturi, calculată la un preţ de piaţă de 80 euro/mp pentru un teren similar şi compatibil, ţinând seama că terenul este situat în cea mai importantă zonă comercială a municipiului Drobeta - Turnu Severin (B., C., D. etc) şi beneficiază de toatee utilităţile (apă, canalizare, electricitate, termoficare şi acces la artere de circulaţie importante Bd. x etc).

- 9.220 RON reprezentând impozitul pe teren achitat de reclamanta A. în perioada 2013-2017 (2013- 1.125 RON; 2014-1821 RON; 2015- 2.183 RON; 2016- 1.938 RON şi 2017- 2,153 RON), cu toate că terenul a fost preluat de UAT municipiul Drobeta - Turnu Severin în anul 2003, fără efectuarea procedurii legale de expropriere cu plata unei juste şi prealabile despăgubiri, cu toate că dispoziţiile legale interne şi comunitare, prevăd în mod expres că dreptul de proprietate privată este garantat şi ocrotit de lege.

- 105.000 RON, reprezentând lipsa de folosinţă a terenului în suprafaţă de 2.684 mp, în perioada 2003-2011.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Mehedinţi

Prin sentinţa nr. 23 din 3 mai 2022, Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului Drobeta - Turnu Severin.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Craiova

Prin decizia nr. 389/2022 din 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 23 din 3 mai 2022, pronunţate de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

A schimbat în parte sentinţa în sensul că a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta la plata sumei de 416.020 RON cu titlu de despăgubire pentru exproprierea în fapt a suprafeţei de 2.684 mp situat în mun. Drobeta Turnu Severin T1/1 P8, str. x, jud. Mehedinţi.

A meţinut dispoziţiile sentinţei referitoare la capătul de cerere ce are ca obiect "lipsă folosinţă".

A obligat pârâta la plata faţă de reclamantă a sumei de 3.000 RON cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.

A respins cererea privind cheltuielile de judecată pentru faza apelului, ca nefondată.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Craiova a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei civile recurate, în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor acordate pentru exproprierea de fapt a terenului curţi construcţii în suprafaţă totală de 2.684 mp situat în intravilanul municipiului Drobeta Turnu Severin, parcelat în cinci loturi distincte, intabulate ca atare în cartea funciară, şi stabilirea unei juste despăgubiri, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susţinerea cererii de recurs, recurenta arată că decizia atacată este în parte nelegală, fiind pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor Legii nr. 33/1994 şi Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utlitate publică, care prevăd modul în care se stabilesc despăgubirile pentru un imobil expropriat pentru cauză de utilitate publică.

Astfel, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.

De asemenea, alin. (2) al art. 26 prevede că la calcularea cuantumului despăgubirilor se va ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobile de acelaşi fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite.

Totodată, recurenta susţine că sunt relevante şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, astfel cum au fost interpretate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin decizia nr. 78/2021, prin care s-a stabilit că aceste dispoziţii din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.

Or, instanţa de apel a pronunţat o soluţie nelegală, cu încălcarea şi aplicarea dispoziţiilor legale antemenţionate, întrucât cuantumul despăgubirilor în sumă de 416.020 RON nu a fost stabilit în mod corect, din concuziile raportului de expertiză tehnică judiciară intocmit de experţii tehnici judiciari E., F. şi G. rezultând că în urma evaluării prin metoda abordării de piaţă valoarea terenului curţi construcţii în suprafaţă de 2.684 mp este în suma de 562.772 RON, iar potrivit grilelor notarilor publici valoarea acestui teren este suma de 416.020 RON.

Concluzionând, arată că instanţa de apel a ignorat faptul că despăgubirea stabilită pentru terenul în suprafaţă de 2.684 mp a fost făcută prin raportare la grilelor notariale pe anul 2022, fără a se ţine cont de preţul de piaţă al imobilului, deci contrat celor dispuse prin decizia nr. 78/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Apreciază că instanţa de apel trebuia să stabilească cuantumul despăgubirilor în funcţie de valoarea preţului cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea amdinistrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, la care s-ar adăuga şi daunele aduse proprietarului, în speţă, lipsa de folosinţă a terenului pentru perioada 2003-2011 şi plata impozitului pe teren în perioada 2003-2022, precum şi valoarea terenului conform grilelor notariale, la momentul transferului dreptului de proprietate.

În fine, mai arată recurenta şi faptul că terenul în litigiu a fost încadrat de către expert în altă zonă de evaluare, şi anume zona A3, deşi terenul este situat în intravilanul municipiului Drobeta Turnu Severin, str. x, H. care, potrivit grilelor notariale, este situată în zona de evaluare A2.

5. Apărările formulate în cauză

În data de 23 februarie 2023, intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială municipiul Drobeta Turnu Severin, prin Primar, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentei în data de 03 martie 2023, care a formulat răspuns la întâmpinare, prin intermediul căruia au fost reluate aspectele invocate prin cererea de apel.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:

Recursul reclamantei A. a fost întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., criticându-se, în esenţă, cuantumul despăgubirilor acordate reclamantei de către instanţa de apel, aspect generat, pe de-o parte, de încălcarea dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994, art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 şi a Deciziei nr. 78/2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept iar, pe de altă parte, de încadrarea imobilului în litigiu într-o zonă greşită.

În cauză, prin decizia atacată, ce a schimbat în parte sentinţa primei instanţe de fond, prin care acţiunea principală a fost respinsă, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de A., în sensul că a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta la plata sumei de 416.020 RON cu titlu de despăgubiri pentru exproprierea în fapt a suprafeţei de 2.684 mp teren situat în mun. Drobeta Turnu Severin T1/1 P8, str. x, jud. Mehedinţi, şi a menţinut dispoziţiile sentinţei în ceea ce priveşte petitul având ca obiect lipsă de folosinţă.

Sub un prim aspect, se impune a se sublinia faptul că prin motivele de recurs a fost criticată hotărârea curţii de apel doar din perspectiva soluţiei pronunţate în privinţa cuantumului despăgubirilor acordate pentru exproprierea în fapt a terenului, nefiind formulate critici în legătură cu soluţia de menţinere a hotărârii primei instanţe de fond, prin care s-au respins pretenţiile pentru lipsa de folosinţă a terenului, ca fiind prescrise, sens în care controlul de legalitate nu va viza argumentele primei instanţe de control judiciar ce ţin de această din urmă pretenţie a reclamantei.

Aşadar, analizând legalitatea deciziei atacate din perspectiva solicitărilor deduse judecăţii prin cererea de recurs, prin care se tinde la repararea prejudiciului total suferit pentru lipsirea acesteia de unul dintre prerogativele dreptului său de proprietate, se constată că, în mod corect, Curtea de Apel Craiova a reţinut că reclamanta a pierdut posesia terenului în litigiu, care a devenit drum public, fără a fi demarată împotriva acesteia procedura exproprierii, şi fără beneficia de o justă şi prealabilă despăgubire.

Nefiind demarată procedura exproprierii, reglementată de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean sau local, şi reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţia României, prin care se prevede că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, instanţa de apel a constatat că, în speţă, ingerinţa pârâtei în dreptul reclamantei de proprietate îndeplineşte condiţiile exproprierii de fapt.

Drept urmare, raportat la pretenţia concretă dedusă judecăţii şi la încadrarea juridică efectuată în baza rolului activ, instanţa de apel a reţinut că reclamanta este îndreptăţită la obţinerea unei juste despăgubiri, în temeiul art. 555 Coc civil şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

La calcularea cuantumului despăgubirilor, curtea de apel a avut în vedere concluziile cu privire la obiectivul 2 al expertizei efectuate de comisia formată din experţii tehnici judiciari E., F. şi G., care a stabilit preţul imobilului în funcţie de grila notarilor publici valabilă pentru anul 2022. Raportarea nu se putea face la o dată anterioară în condiţiile în care exproprierea nu a operat la momentul indicat de reclamantă, în anul 2010, ci aceasta a fost constatată prin hotărârea pronunţată de către instanţa de judecată în prezentul dosar. A mai constatat curtea de apel că, în condiţiile în care nu a operat o expropriere formală a terenului aflat în proprietatea reclamantei, acesteia nu îi sunt aplicabile prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Analizând criticile din motivele de recurs, prin care se invocă încălcarea de către prima instanţă de control judiciar a prevederilor art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994 şi art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, prin care se reglementează modul de stabilire a despăgubirilor datorate în caz de expropriere, Înalta Curte constată că, în mod corect, curtea de apel a observat că obiectul acţiunii reclamantei se deosebeşte de o expropriere propriu-zisă, reglementată de legile speciale, în speţă fiind reclamată repararea prejudiciului suferit tocmai ca efect al lipsei oricărui demers din partea autorităţii în vederea declanşării procedurii legale a exproprierii şi a plăţii unei despăgubiri echitabile.

Astfel, potrivit situaţiei factuale stabilite de instanţele fondului şi care nu poate face obiectul reevaluării în faţa instanţei de recurs, terenul în suprafaţă de 2684 mp, rămas în proprietatea reclamantei ca urmare a înstrăinării unui lot din suprafaţa totală de 5041 mp situată în municipiul Drobeta Turnu Severin, str. x, zona aeroport, dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x/23.10.2000 autentificat de BNP I., a fost introdus în PUG-ul, respectiv PUZ-ul unităţii administrativ teritoriale, fiindu-i atribuită destinaţia de stradă.

Ca atare, terenul în discuţie este afectat de o servitute de utilitate publică, iar, în lipsa îndeplinirii obligaţiilor pozitive corelative, şi anume de a declanşa procedura de expropriere, în conformitate cu Legea nr. 255/2010, intimata-pârâtă a încălcat prevederile art. 44 din Constituţia României, care obligă autorităţile statului, atunci când interesul general o impune, să procedeze la o expropriere, în condiţiile legii, cu o "dreaptă şi prealabilă despăgubire".

Înalta Curte reţine că exproprierea de facto, fără a fi reglementată de o normă naţională de drept substanţial, reprezintă totuşi o situaţie de fapt generatoare de efecte juridice pe planul dreptului de proprietate, sancţionată ca atare de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe terenul încălcării dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, astfel încât controlul de convenţionalitate se efectuează prin coroborare cu normele dreptului intern care ocrotesc proprietatea.

Tocmai de aceea, curtea de apel a pornit în argumentarea tezei exproprierii de fapt - într-o manieră extrem de detaliată şi cu un raţionament juridic corect, logic şi convingător - de la prevederile art. 44 din Constituţie care consacră garantarea dreptului de proprietate privată şi protecţia juridică de care acesta se bucură şi care statuează în sensul că exproprierea unei persoane nu poate fi făcută decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Totodată, s-a făcut aplicarea art. 555 din C. civ., care reglementează dreptul de proprietate în plenitudinea prerogativelor sale pentru ca, mai apoi, curtea de apel să îşi continue raţionamentul juridic cu analizarea încălcării în substanţă a dreptului de proprietate din perspectiva dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 şi a jurisprudenţei instanţei europene dezvoltate pe marginea acestei norme convenţionale.

Pe cale de consecinţă, susţinerile recurentei ce fac trimitere la regimul juridic al exproprierii propriu-zise sunt nefondate şi nu au legătură cu obiectul cauzei de faţă.

În atare circumstanţe, nu vor putea fi reţinute ca fiind aplicabile speţei prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, în accepţiunea dată prin Decizia nr. 78/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din moment ce respectiva modalitate de calcul a despăgubirilor se referă doar la cauzele având ca obiect "expropriere", privită stricto sensu, ca efect al demarării procedurilor prevăzute de acest cadru normativ special, nu şi la litigiul pendinte, deosebit de cea dintâi categorie, pentru motivele anterior arătate.

Astfel, în ceea ce priveşte modalitatea de evaluare a despăgubirilor, stabilită în mod corect de instanţa de apel din perspectiva dreptului intern şi dreptului comunitar, aceasta se realizează prin raportare la valorile prevăzute în grilele notarilor publici, valabile la momentul întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară.

Aceasta întrucât, în situaţia particulară a exproprierii de fapt, când expropriatorul nu a emis actul administrativ de expropriere, momentul de referinţă în raport cu care se face evaluarea despăgubirilor este data hotărârii judecătoreşti, care constituie actul de jurisdicţie cu efect obligatoriu pentru părţi, prin care s-a stabilit faptul că terenul nu se mai află în posesia şi folosinţa proprietarului, fiind afectat în totalitate de lucrarea de utilitate publică.

Nefondat este şi cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se critică încadrarea realizată de comisia de experţi a terenului în litigiu în zona A3 a mun. Drobeta Turnu Severin, în condiţiile în care amplasarea şi caracteristicile terenului sunt aspecte de fapt stabilite cu putere de lucru judecat prin decizia nr. 242/2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019 de către Curtea de Apel Craiova.

Această chestiune nu mai poate fi repusă în discuţie, dobândind putere de lucru judecat odată cu soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2019, prin pronunţarea deciziei nr. 1019 din 12 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta A. şi de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Drobeta Turnu Severin, prin Instituţia Primarului, împotriva deciziei civile nr. 242 din 7 octombrie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Este adevărat că aceste grile notariale se actualizează la anumite intervale de timp, însă această actualizare priveşte valoarea pe mp. a imobilelor, iar nu amplasamentul acestora. Criteriile de zonare şi de încadrare a străzilor într-o anumită localitate se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, iar recurenta-reclamantă nu a făcut dovada şi nici măcar nu a pretins că a intervenit o atare modificare, de la momentul pronunţării hotărârii în dosarul nr. x/2019 şi până la data întocmirii raportului de expertiză în prezentul dosar.

Pentru considerente expuse, reţinând caracterul nefondat al criticilor formulate de recurenta-reclamantă, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 389/2022 din data de 16 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 389/2022 din data de 16 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.