Applicability of new procedural code to pending enforcement proceedings and exclusive competence of the five-judge panel for revision appeals

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin încheierea din 07 aprilie 2021, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2020, a fost amânată pronunţarea asupra cauzei având ca obiect contestaţie la executare formulată de contestatoarea A., pentru data de 22 aprilie 2021.

Prin încheierea din 22 aprilie 2021, Judecătoria Bacău a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei şi excepţia lipsei de interes a contestatoarei, invocată de intimată.

A admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de intimată.

A respins cererea de repunere în termen şi contestaţia la executare formulată de contestatoarea A., pentru autoritate de lucru judecat.

2. Decizia pronunţată în revizuire

Prin decizia nr. 2281 din 17 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins excepţia excepţia necompetenţei materiale, invocată de intimata Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.

A respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva încheierilor din 7 aprilie 2021 şi 22 aprilie 2021 pronunţate de Judecătoria Bacău, secţia civilă, în dosarul nr. x/2020.

A obligat-o pe revizuentă la plata sumei de 703,12 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Decizia pronunţată în recurs

Prin decizia nr. 878 din 18 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 2281 din 17 noiembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022.

A respins, ca neîntemeiată, cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecată.

A obligat-o pe recurentă la plata sumei de 716,22 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A.

A respins cererea intimatei, de aplicare a unei amenzi judiciare în sarcina revizuentei, în temeiul dispoziţiilor art. 1081 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei nr. 878 din 18 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2023, a formulat contestaţie în anulare contestatoarea A., invocând dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi 3 din noul C. proc. civ.

În susţinerea cererii formulate, contestatoarea a arătat, în esenţă, că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Susţine în acest sens că instanţa a judecat cererea sa de recurs, în mod greşit, în baza dispoziţiilor vechiul C. proc. civ., în condiţiile în care întreaga procedură de executare silită din dosarul de executare nr. 189/2018 s-a derulat în baza noului C. proc. civ. (art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.).

Totodată, a invocat contestatoarea şi incidenţa pct. 3 al art. 503 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia, instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate în termen.

Sub acest aspect susţine că instanţa a omis a cerceta motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din noul C. proc. civ., prin care a invocat încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei, aceasta apreciind că recusul era de competenţa Completului de 5 judecători.

Mai susţine că omisiunea de a cerceta acest motiv de recurs a atras şi încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei care a pronunţat decizia atacată cu contestaţie în anulare, arătând că membrii completului de judecată C4, şi anume doamna judecător B., domnul judecător C. şi doamna judecător D., se aflau în situaţia de incompatibilitate absolută de a soluţiona recursul, în condiţiile în care au pronunţat şi decizia civilă nr. 2079 din 15 octombrie 2020 în dosarul nr. x/2020, având ca obiect revizuire declarată împotriva deciziei nr. 1200 din 18 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie în raport de care a invocat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat în dosarul nr. x/2022.

5. Apărările formulate în cauză

În data de 19 septembrie 2023, Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A., prin Sucursala Teritorială Bacău, a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia tardivităţii, excepţia inadmisibilităţii şi excepţia nulităţii pentru netimbrarea contestaţiei în anulare. Totodată, se solicită aplicarea în sarcina contestatoarei a unei amenzi în cuantum de 700 de RON pentru introducerea cu rea-credinţă a contestaţiei în anulare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că este întemeiată contestaţia în anulare formulată, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Cu titlu prealabil, referitor la împrejurările esenţiale pentru soluţionarea prezentei contestaţii în anulare, Inalta Curte reţine următoarele:

1. Urmare a unei cereri de executare silită, formulate în anul 2018 de Compania Naţională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A., în calitate de creditor, se formează dosarul nr. x/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc "E.", în care sunt emise următoarele acte de executare: încheierea de admitere a executării silite din 19 august 2018; încheierea de încuviinţare a executării silite din 25 iulie 2018, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2018; somaţia nr. 189 din 1 august 2018 şi încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 189, din 1 august 2018.

2. În data de 31 august 2018, debitoarea A. înregistrează pe rolul Judecătoriei Bacău o contestaţie la executare împotriva executării silite

care face obiectul dosarului nr. x/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc "E.", prin care solicită anularea actelor de executare întocmite în acest dosar, întoarcerea executării şi lămurirea întinderii, înţelesului şi aplicării titlurilor executorii reprezentate de decizia nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de decizia nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău, definitivă şi irevocabilă prin decizia nr. 1500 din 7 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă şi lămurită prin încheierea din camera de consiliu din 21 iunie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Tribunalul Bacău, secţia I civilă, încheiere care a rămas irevocabilă prin decizia nr. 43 din 25 ianuarie 2017 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

3. Această contestaţie la executare este admisă, prin sentinţa civilă nr. 2171 din 11 aprilie 2019, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2018.

Consecutiv admiterii apelului declarat de intimata Compania Naţională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A. - Sucursala Bacău, prin decizia civilă nr. 931/2019 din data de 19.12.2019, pronunţată de Tribunalul Bacău, sentinţa civilă nr. 2171 din 11 aprilie 2019 pronunţată de Judecătoria Bacău a fost schimbată în tot, în sensul respingerii contestaţiei la executare, ca tardiv formulată.

4. Ulterior, printr-o cerere înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 21 mai 2020, sub nr. x/2020, aceeaşi debitoare, A. învesteşte instanţa supremă cu soluţionarea unei contestaţii la executare (astfel cum a fost calificată de Înalta Curte în urma precizărilor petentei de la termenul din 18 iunie 2020), prin care a învederat că a fost supusă unei proceduri de executare silită cu privire la cheltuielile de judecată acordate părţii adverse prin decizia civilă nr. 644 din 23 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017.

De asemenea, petenta a susţinut că se impune lămurirea deciziei nr. 1643 din 2 noiembrie 2011, pronunţate de Tribunalului Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2010, în scopul deblocării executării silite a acestui titlu executoriu care a făcut obiectul contestaţiei la executare formulate în dosarul nr. x/2015.

5. Prin decizia civilă nr. 1200 din 18 iunie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, constată că Judecătoria Bacău este instanţa competentă să soluţioneze cererea de repunere în termen, respectiv contestaţia la executare anterior evidenţiată şi declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei judecătorii.

6. Urmare soluţiei pronunţate de instanţa supremă, cauza a fost înregistrată, sub acelaşi număr de dosar, pe rolul Judecătoriei Bacău, la 21 august 2020.

Prin încheierea din 7 aprilie 2021, pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. x/2020, s-a dispus amânarea pronunţării la 24 aprilie 2021, când instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei şi excepţia lipsei de interes a contestatoarei, invocată de intimată; a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de intimată, şi a respins cererea de repunere în termen şi contestaţia la executare formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatele Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A. şi Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica SA-Sucursala Bacău, pentru autoritate de lucru judecat.

7. Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este înregistrat dosarul nr. x/2020, având ca obiect cererea de revizuire, formulată de revizuenta A. împotriva încheierilor din 7 aprilie 2021 şi 22 aprilie 2021, pronunţate de Judecătoria Bacău, secţia civilă, în dosarul nr. x/2020, rămase definitive prin decizia nr. 504 din 7 iulie 2022, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă în acelaşi dosar. În motivarea cererii, revizuenta a susţinut încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 1200 din 18 iunie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2020.

8. Prin Decizia nr. 2281 din 17 noiembrie 2022, pronunţată în soluţionarea dosarului civil nr. x/2022, Înalta Curte, secţia I civilă, a respins excepţia excepţia necompetenţei materiale, invocată de intimata Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A. A respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire şi a obligat revizuenta la plata sumei de 703,12 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimată.

Referitor la normele procedurale incidente în cauză, instanţa a reţinut, în baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură, că sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, prin prisma cărora au fost pronunţate deciziile nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău, secţia I civilă, obiect al contestaţiei la executare. Astfel, cererea de revizuire a fost analizată, din punct de vedere al admisibilităţii, în temeiul cazului de revizuire configurat de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.

Instanţa a constatat că hotărârile pretins contradictorii sunt pronunţate în acelaşi dosar, respectiv dosarul nr. x/2020, litigiu având ca obiect contestaţia la executare ce vizează dosarul de executare nr. 189/2019 al BEJ E., formulată de contestatoarea A., nefiind astfel îndeplinită una dintre condiţiile cumulative pentru a fi incidente dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., aceea ca hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite.

9. Decizia pronunţată în revizuire a fost supusă cenzurii pe calea recursului, de către revizuenta A., iar prin decizia civilă nr. 878 din 18 mai 2023, pronunţată în dosar nr. x/2023, Inalta Curte a respins ca inadmisibil acest recurs, obligând revizuenta la palta cheltuielilor de judecată în cuantum de 716,22 RON, în favoarea intimatei.

S-a reţinut că hotărârea obiect al recursului pendinte este reprezentată de decizia nr. 2281 din 17 noiembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, care a soluţionat cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva încheierilor din 7 aprilie 2021 şi 22 aprilie 2021, pronunţate de Judecătoria Bacău, secţia civilă în dosarul nr. x/2020. Cum decizia instanţei supreme are caracter irevocabil, rezultă că recursul îndreptat împotriva acesteia este inadmisibil, în aplicarea dispoziţiilor art. 328 alin. (2) C. proc. civ. urmând a fi respins ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

10. Decizia civilă nr. 878 din 18 mai 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosar nr. x/2023, face obiectul prezentei contestaţii în anulare, contestatoarea susţinând, în esenţă, că regulile de procedură aplicabile speţei trebuiau să fie cele din noul C. proc. civ., iar din eroare şi prin omisiunea de a cerceta motivul de casare privind regulile de procedură aplicabile speţei, s-au identificat ca fiind aplicabile regulile de procedură din vechiul C. proc. civ., aspecte care au condus la o nelegală compunere a completului de recurs, dintr-un număr de trei judecători şi nu de cinci judecători. Mai mult, această eroare în identificarea normelor de procedură incidente a condus şi la o situaţie de incompatibilitate absolută, în privinţa unora dintre judecătorii completului care a soluţionat recursul. În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 şi pct. 2 din noul C. proc. civ.

11. Înalta Curte apreciază a fi întemeiată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A., pentru motivul prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.

Potrivit art. 24 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., " Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare."

În acelaşi sens, prin art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., se statuează explicit: "Dispoziţiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare."

Relevante apar a fi, în contextul prezentei analize, şi dispoziţiile imperative ale art. 622 alin. (2) din C. proc. civ., conform cărora: "În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel."

Analiza coroborată a textelor normative anterior evocate permite concluzia conform căreia executarea silită începe la data sesizării organului de executare şi ea este integral supusă legii de procedură în vigoare la data începerii executării. Executările silite începute sub legea veche de procedură rămân supuse acelei legi. Apare a fi fără relevanţă, din perspectiva aplicării în timp a legii de procedură, data obţinerii titlului executoriu.

În prezentul proces, astfel cum a fost anterior relevat, executarea silită a început în vara anului 2018, prin cererea de executare silită formulată de Compania Naţională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A., în calitate de creditor, formându-se dosarul nr. x/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc "E.". Contestaţiile la executare ale debitoarei A. au vizat titlurile executorii şi actele de executare emise în procedura acestei executări silite.

Întrucât Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, a intrat în vigoare în data de 15 februarie 2013(conform art. 81 din Legea nr. 76/2012), rezultă că întreaga procedură a executării silite începute în anul 2018 este supusă dispoziţiilor noului C. proc. civ., independent de data titlurilor executorii constând în cele două hotărâri judecătoreşti evocate, decizia nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi decizia nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău, secţia I civilă.

Prin decizia nr. 2281 din 17 noiembrie 2022, pronunţată în soluţionarea dosarului civil nr. x/2022, Înalta Curte a reţinut că sunt aplicabile procesului dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, "prin prisma cărora au fost pronunţate deciziile nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău, secţia I civilă, obiect al contestaţiei la executare." Astfel, cererea de revizuire, cea prin care s-a invocat pronunţarea unor hotărâri contradictorii în procedura contestaţiei la executare, a fost analizată din perspectiva cazului de revizuire configurat de art. 322 alin. (1) pct. 7 vechiul C. proc. civ.. Totodată, s-a apreciat că hotărârea dată în soluţionarea cererii de revizuire este irevocabilă.

Prin recursul formulat, revizuienta a criticat hotărârea sub acest aspect, al caracterului irevocabil al hotărârii pronunţate în soluţionarea cererii de revizuire, al unei greşite interpretări şi aplicări a normelor de procedură, susţinând că primesc incidenţă dispoziţiile noului C. proc. civ., în raport cu data inceperii executării silite, şi un recurs ar fi astfel admisibil, dacă revizuirea se cere pentru hotărâri potrivnice, conform art. 513 alin. (6) din noul C. proc. civ.

Instanţa de recurs, judecând într-un complet al secţiei I civile, format din 3 judecători, a respins recursul ca inadmisibil, prin invocarea dipoziţiilor art. 328 alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865, faţă de caracterul irevocabil al deciziei instanţei supreme, atacate cu recurs.

Prezenta instanţă subliniază că determinarea legii de procedură care guvernează procedura executării silite în cadrul căreia contestatoarea a formulat toate aceste căi de atac apare a fi esenţială, întrucât art. 513 alin. (6), noul C. proc. civ., spre deosebire de C. proc. civ. de la 1865, reglementează dreptul la recurs şi în ipoteza în care revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, iar cererea de revizuire a fost soluţionată de una dintre secţiile Inaltei Curţi, competenţa soluţionării unui astfel de recurs aparţinând Completului de 5 judecători al Inaltei Curţi.

Constatând, în circumstanţele date ale cauzei şi în raport cu textele normative incidente, că executarea silită care face obiectul dosarul execuţional nr. x/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc "E." a început după intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., se poate concluziona că hotărârile judecătoreşti pronunţate în soluţionarea căilor ordinare şi extraordinare de atac exercitate în cadrul acestei proceduri sunt supuse regimului juridic reglementat prin această lege de procedură. Or, în raport cu norma anterior evocată, art. 513 alin. (6) din noul C. proc. civ., revizuienta avea dreptul la recurs, în competenţa de soluţionare a Completului de 5 judecători al Inaltei Curţi.

Recursul fiind soluţionat de un alt complet al secţiei I civile a Inaltei Curţi, iar nu de către Completul de 5 judecători, se constată o încălcare a unor norme de competenţă materială exclusivă privitoare la judecata recursului şi, implicit, a celor referitoare la compunerea instanţei de recurs, în condiţiile în care se invocase această împrejurare, prin chiar motivele de recurs, iar instanţa de recurs a omis să o cerceteze.

Verificându-se, astfel, motivul contestaţiei în anulare speciale reglementat prin art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ. şi făcând aplicarea art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte va admite contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 878 din 18 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2023, cu consecinţa anulării acesteia.

În temeiul art. 513 alin. (6) C. proc. civ. coroborat cu art. 132 şi art. 129 alin. (2) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursului declarat de revizuientă va fi declinată în favoarea Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În ceea ce priveşte solicitarea intimatei de aplicare a unei amenzi judiciare revizuentei, în limita maximă stabilită de art. 1081 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., Înalta Curte o va respinge, constatând, în raport cu rezolvarea dată contestaţiei, că nu se verifică condiţia referitoare la un exerciţiu abuziv al drepturilor procedurale, prevăzută de art. 723 C. proc. civ., formularea căii de atac, cum este cea din speţă, fiind o formă de manifestare a dreptului de acces la justiţie, garantat părţii prin dispoziţiile art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 878 din 18 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2023, pe care o anulează. Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 2281 din 17 noiembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, în favoarea Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Respinge cererea formulată de intimata Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica S.A. - Sucursala Bacău, având ca obiect aplicarea unei amenzi judiciare.

Obligă fiecare intimat la plata către contestatoare a câte 43,5 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 septembrie 2023.