Appeal admitted; seizure rule violating civil jurisdiction reversed and remanded.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) admitted the claimant's appeal, reversed the Bucharest Court of Appeal's civil judgment no. 522 of 17 March 2004, and remanded the case to the Judecătoria sectorului 1 București for competent adjudication, with the claimant prevailing on jurisdiction. The underlying dispute arose when the claimant sought to void university leadership elections, initially pursued in administrative litigation, but after losing the statutory deadline to challenge the Minister of Education's confirmation order, he clarified his claim as a common-law "obligation to do" action under art. 1075 and following of the Civil Code, contesting an address by the university. The Court of Appeal had dismissed the action as inadmissible on administrative-law grounds, holding it could not review the address's legality without assessing the underlying ministerial order. The Supreme Court, however, ruled the lower court had violated the jurisdiction of another court (art. 304 point 3 Civil Procedure Code), applying the principle of party disposition and art. 129 para. 6 Civil Procedure Code, which requires courts to rule only on the claim's object as framed by the claimant; since the claimant expressly disavowed contesting the administrative acts and grounded the claim in civil law, the case had to be decided by the common-law court, the court of first instance with territorial jurisdiction over the defendant under art. 5 Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 3 C. proc. civ, art. 129 alin. (6) C. proc. civ, art. 312 alin. (6) C. proc. civ, art. 5 C. proc. civ, art. 1075 C. civ; Appeal admitted; seizure rule violating civil jurisdiction reversed and remanded: 522 of 17 March 2004, and remanded the case to the Judecătoria sectorului 1 București for competent adjudication, with the claimant prevailing on jurisdiction. The underlying dispute arose when the claimant sought to void university leadership elections, initially pursued in administrative litigation, but after losing the statutory deadline to challenge the Minister of Education's confirmation order, he clarified his claim as a common-law "obligation to do" action under art. 1075 and following of the Civil Code, contesting an address by the university. The Court of Appeal had dismissed the action as inadmissible on administrative-law grounds, holding it could not review the address's legality without assessing the underlying ministerial order. The Supreme Court, however, ruled the lower court had violated the jurisdiction of another court (art. 304 point 3 Civil Procedure Code), applying the principle of party disposition and art. 129 para. 6 Civil Procedure Code, which requires courts to rule only on the claim's object as framed by the claimant; since the claimant expressly disavowed contesting the administrative acts and grounded the claim in civil law, the case had to be decided by the common-law court, the court of first instance with territorial jurisdiction over the defendant under art. 5 Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for cassation because the decision was made in violation of another court's jurisdiction.
Used in the dispositive to admit the appeal, quash the decision, and refer the case to the competent court.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 522 din 17 martie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocate de reclamantul O.I., respingând, ca inadmisibilă, acțiunea formulată și precizată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și Cercetării.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că:
Prin sentința civilă nr. 268 din 17 ianuarie 2003, Judecătoria sectorului 1 București a declinat în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, competența judecării cererii prin care reclamantul O.I. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Educației și Cercetării, să anuleze alegerile privind conducerea Universității P.G. din Ploiești. Sentința a rămas irevocabilă prin respingerea recursului declarat de reclamant, prin decizia nr. 1124/R/2003, a Tribunalului București, secția a IV-a civilă.
În raport cu această dezlegare în drept dată de Judecătoria sectorului 1, instanța a apreciat ca neîntemeiată, excepția necompetenței materiale invocate de reclamant, față de precizarea de acțiune făcută în fața instanței de contencios administrativ.
Pe fondul cauzei, în condițiile necontestării Ordinului nr. 3581/2000, emis de pârât, prin care a fost confirmată în funcția de rector, persoana desemnată în urma alegerilor din 29 martie 2000, la Universitatea P.G., instanța a considerat că nu se poate analiza legalitatea adresei nr. 29743 din 29 martie 2000, emisă de universitate.
În termen legal, împotriva sentinței civile nr. 522 din 17 martie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, a declarat recurs, reclamantul.
Invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., recurentul a arătat în esență că instanța a schimbat natura acțiunii, apreciind în mod greșit că s-a solicitat anularea adresei din 29 martie 2000 și aplicând în consecință, greșit, legea; acesta, deși recurentul a precizat că nemaifiind în termen pentru a ataca pe calea contenciosului administrativ rezultatele alegerilor pentru conducerea Universității din Ploiești, înțelege să se judece pe calea dreptului comun, obiectul acțiunii sale constând în „obligația de a face”, în temeiul art. 1075 și urm. C. civ.
Recursul este fondat.
Examinând sentința atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că aceasta a fost dată cu încălcarea competenței altei instanțe, ceea ce constituie motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
Potrivit precizărilor făcute de recurentul-reclamant în fața instanței de fond (de contencios administrativ), acesta a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Educației și Cercetării să constate că alegerile conducerii Universității P.G. Ploiești sunt lovite de nulitate, invocând în drept dispozițiile art. 1075 și urm. C. civ.
Așa cum s-a consemnat în practicaua sentinței și cum rezultă din actele dosarului, recurentul-reclamant a precizat că nu înțelege să conteste Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3581/2000, deoarece este decăzut din termenul prevăzut de art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990, dar nici adresa nr. 29743 din 29 martie 2000 a Universității din Ploiești.
Conform încheierii din 3 martie 2004, reclamantul a solicitat instanței ca pârâtul să depună această ultimă adresă, în vederea soluționării cauzei.
În pofida celor arătate, instanța a considerat că acțiunea este inadmisibilă pe calea contenciosului administrativ, legalitatea adresei amintite mai înainte neputând fi analizată în condițiile în care nu s-a putut verifica legalitatea ordinului Ministerul Educației și Cercetării.
Pornind de la principiul disponibilității în procesele civile și față de dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora „în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății”, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 312 alin. (6) C. proc. civ. Astfel, se va admite recursul, sentința recurată va fi casată, iar cauza va fi trimisă, spre competentă soluționare, Judecătoriei sectorului 1, în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului (art. 5 C. proc. civ.).
Având în vedere insistența recurentului-reclamant în a se considera acțiunea formulată drept o acțiune de drept comun, întemeiată pe dispozițiile art. 1075 C. civ., instanța de drept comun este datoare să se pronunțe în consecință, asupra temeiniciei cererii acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de O.I. împotriva sentinței civile nr. 522 din 17 martie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite cauza, spre competentă soluționare, Judecătoriei sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2005.