Binding effect of supreme court declination on receiving court: prohibition on re-raising material or territorial incompetence exceptions
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering that the Court of Appeal (Administrative and Fiscal Section) retains material and territorial competence to adjudicate the case, effectively overruling the lower court's declination and binding the referred instance to the prior ICJ decision. The dispute arose from a plaintiff's claim for communication of personal data and moral damages against a public authority, initially classified as administrative litigation; after the plaintiff subsequently specified a civil delictual basis for the damages claim, the receiving court attempted to decline jurisdiction to a civil tribunal, triggering the conflict. The Court held that under Article 135(2) of the Civil Procedure Code, a declination or competence-stabilizing decision by the High Court is imperative and binding on the receiving court, which cannot raise exceptions of material or territorial incompetence or reassign jurisdiction based on subsequent factual clarifications or legal characterizations, thereby affirming the prior procedural configuration established in the initial declination.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 alin. (4) C.proc.civ; Binding effect of supreme court declination on receiving court: prohibition on re-raising material or territorial incompetence exceptions: The dispute arose from a plaintiff's claim for communication of personal data and moral damages against a public authority, initially classified as administrative litigation; after the plaintiff subsequently specified a civil delictual basis for the damages claim, the receiving court attempted to decline jurisdiction to a civil tribunal, triggering the conflict. The Court held that under Article 135(2) of the Civil Procedure Code, a declination or competence-stabilizing decision by the High Court is imperative and binding on the receiving court, which cannot raise exceptions of material or territorial incompetence or reassign jurisdiction based on subsequent factual clarifications or legal characterizations, thereby affirming the prior procedural configuration established in the initial declination.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the High Court's decision to settle the negative conflict of jurisdiction and designate the competent court.
Full text
Hotărâre de declinare a competenţei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Imposibilitatea invocării de către instanţa de trimitere a excepţiei necompetenţei materiale şi/sau teritoriale
Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Competenţa instanţelor judecătoreşti. Incidente procedurale privitoare la competenţa instanţei
Index alfabetic: conflict negativ
hotărâre de declinare
normă imperativă
excepţia necompetenţei materiale
excepţia necompetenţei teritoriale
C.proc.civ., art. 135
Din conţinutul dispoziţiilor art. 135 alin. (2) teza a II-a C.proc.civ. rezultă că, ori de câte ori stabilirea instanţei competente s-a făcut în urma unei hotărâri de declinare pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa de trimitere este obligată să ţină seama de acesta, cu consecinţa că nu îşi mai poate declina competenţa materială şi/sau teritorială, chiar dacă, ulteior, au intervenit alte elemente de fapt sau de drept care ar putea avea efecte directe asupra competenţei.
I.C.C.J., Secţia I civilă, decizia nr. 1614 din 12 octombrie 2023
1. Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 22.04.2021, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. la comunicarea unor date cu caracter personal și la plata de daune morale în cuantum de 250.000 lei.
Prin decizia nr. 5865 din 07.12.2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată prin întâmpinare, şi a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel Timișoara-Secţia contencios administrativ şi fiscal, reţinând că litigiul este unul de contencios administrativ, obiectul cererii fiind reprezentat de refuzul nejustificat al unei autorităţi publice centrale de soluţionare a cererii şi că, în raport cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, competenţa materială revine curţii de apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul, respectiv Curtea de Apel Timişoara.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 215 din 25.04.2023, Curtea de Apel Timişoara-Secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti-Secţie civilă, reţinând că reclamantul a depus o precizare referitoare la obiectul cererii, în sensul că a formulat o acţiune în răspundere civilă delictuală, context în care, faţă de prevederile art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă şi ţinând cont de faptul că valoarea pretenţiei se situează peste pragul de 200.000 lei şi că pârâta are domiciliul în municipiul Bucureşti, instanţa competentă material şi teritorial este Tribunalul Bucureşti-Secţia civilă.
Prin sentinţa civilă nr. 790 din 15.06.2023, Tribunalul Bucureşti-Secţia a III-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Timişoara-Secţia contencios administrativ şi fiscal, reţinând în esenţă că, în raport cu prevederile art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, statuările Înaltei Curţi referitoare la competenţa Curţii de Apel Timişoara să judece prezentul litigiu se impun acesteia, astfel că nu îşi mai poate analiza competenţa şi nu poate stabili competenţa în favoarea unei alte instanţe.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Tribunalul Bucureşti-Secţia a III-a civilă a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă material şi teritorial a soluţiona cauza este Curtea de Apel Timişoara-Secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele:
Conflictul negativ de competenţă din prezenta cauză s-a ivit ca urmare a repunerii în discuţie a competenţei sale materiale şi teritoriale de către Curtea de Apel Timişoara-Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ulterior stabilirii acestei instanţe, prin decizia nr. 5865 din 07.12.2022 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia de contencios administrativ şi fiscal, drept instanţă competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza, în urma calificării acţiunii ca fiind de una de contencios administrativ, obiectul cererii fiind reprezentat de refuzul nejustificat al unei autorităţi publice centrale (Agenţia Naţională de Integritate) de soluţionare a cererii prin care s-a sesizat o situaţie ce ar fi putut constitui o încălcare a regimului incompatibilităţilor sau al conflictelor de interese.
Conform art. 135 alin. (2) teza a II-a C.proc.civ., „hotărârea de declinare a competenţei sau de stabilire a competenţei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa de trimitere”.
În prezenţa acestei norme legale imperative, care nu instituie nicio excepţie, rezultă că, ori de câte ori stabilirea instanţei competente s-a făcut în urma unei hotărâri de declinare pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa de trimitere este obligată să ţină seama de acesta, cu consecinţa că nu îşi mai poate declina competenţa materială şi/sau teritorială, chiar dacă au intervenit ulterior alte elemente de fapt sau de drept care ar putea avea efecte directe asupra competenţei.
Prin urmare, chiar dacă, la termenul de judecată din data de 25.04.2023, reclamantul a precizat obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata de daune morale, în temeiul răspunderii civile delictuale, Curtea de Apel Timişoara-Secţia de contencios administrativ şi fiscal nu mai avea posibilitatea legală de a invoca excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale, din moment ce fusese deja desemnată drept instanţă competentă material şi teritorial prin decizia nr. 5865 din 07.12.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C.proc.civ., Înalta Curte a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara-Secţia contencios administrativ şi fiscal.