Insurance guarantee compensation claim and peremption of proceedings due to late-filed cassation appeal

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16.10.2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 9173/22.09.2017 emisă de pârât pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, solicitând modificarea deciziei în sensul stabilirii despăgubirii la care este îndreptăţit reclamantul la suma de 8267,28 RON, cu consecinţa obligării pârâtului la plata diferenţei neacordate de 6286,28 RON.

Prin sentinţa nr. 896 din 1 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

Prin decizia civilă nr. 170/19.01.2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 896 din 1 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cauza a fost înregistrată, în rejudecare, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 22.04.2021, sub numărul x/2017*.

La data de 23.11.2021, cauza a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2, faţă de lipsa părţilor.

Ulterior, cauza a fost repusă pe rol din oficiu, pentru a se verifica îndeplinirea condiţiilor perimării cererii de recurs, în acest sens fiind stabilit termen de judecată la data de 16 iunie 2023.

Hotărârea atacată cu recurs

Prin sentinţa nr. 1092/2023 din 16 iunie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, admiţând excepţia perimării, a constatat perimată cererea de chemare în judecată privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe - Sentinţa nr. 1092/2023 din 16 iunie 2023- pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, a declarat recurs reclamantul A., încadrând criticile sale în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1,2 şi 5 C. proc. civ.

În dezvoltarea criticilor sale a susţinut recurentul în esenţă că, în fapt, de la data de 18 mai 2020 locuieşte la adresa din jud. Vrancea, sens în care ataşează copia cărţii de identitate. Totodata, din luna ianuarie 2021 nu mai este reprezentat de aparatorul pe care I-a avut.

Consideră că prezenta cauză s-a judecat cu lipsă de procedură- deoarece partea nu a fost citată legal pentru termenul de judecata din 16.06.2023, neprimind citatie la adresa sa de domiciliu.

Totodată, mai susţine că, intrând pe portalul instanţelor de judecata a văzut ca tot pe 16 06 2023 a fost un termen în dosarul x/2017 in care s-a dispus trimiterea catre o alta sectie a Curtii de Apel şi tot in 16 06 2023 s-a judecat si s-a decis ca ar fi perimata cererea sa.

Avand in vedere faptul că este lipsă de procedură, ca în dosarul x/2017 şi recurentul nu a fost citat la domiciliul său, în aceste dosar nemaivând avocat şi nemaiavand domiciliu ales, consideră ca nu se putea constata ca ar fi operat perimarea.

Totodată, mai susţine că prin încheierea din 02.06.2021 s-ar fi cerut părţilor un punct de vedere pe expertiza şi ca în 23.11.2021 s-a suspendat cauza. Consideră că în mod incorect s-a procedat astfel, deoarece recurentul a consemnat punctul său de vedere referitor Ia expertiza şi la obiectivele acesteia în cererea de chemare in judecată, în cererile de probatorii depuse Ia dosar de avocatul său Ia primul ciclu de judecată, precum şi în hotărârea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Consideră că în rejudecare, Curtea de Apel nu a respectat decizia de casare care este obligatorie şi a gasit un tertip pentru a nu mai judeca aceasta cauză, ca să se menţină prima solutie de respingere a actiunii sale.

Solicită a se constata faptul că după judecata din recurs de la Inalta Curte în cauză a fost lipsă de procedură cu recurentul - reclamant, motiv pentru care să se admită recursul, să se caseze sentinta recurată precum şi cele 3 încheieri arătate, să se respingă exceptia perimarii, să se dispună repartizarea aleatorie a dosarului şi rejudecarea cu citarea sa la domiciliul legal.

Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor nu a formulat apărări împotriva recursului promovat de recurentul - reclamant A., deşi cererea de recurs i-a fost comunicată în termenul legal.

Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelul completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului din data de 06.09.2023, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 05.12.2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, având în vedere respingerea cererii de amânare formulate de către recurentul-reclamant A., pentru a-i da acestuia posibilitatea să depună concluzii scrise pe excepţia tardivităţii recursului, invocată din oficiu, în temeiul art. 222 alin. (2) coroborat cu art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., a amânat pronunţarea pentru astăzi, 14 decembrie 2023

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Înainte de a proceda la analizarea criticilor formulate de recurentul -reclamant, pe fondul recursului declarat împotriva sentinţei nr. 1092/2023 din 16 iunie 2023, Înalta Curte, va verifica mai întâi dacă a fost respectat termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit acestui text de lege:

"Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare (…)".

Prin dispoziţiile din C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege, legalitatea căilor de atac fiind un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece, se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

Aşadar, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

În speţă, prin recursul formulat, se atacă o hotărâre prin care s-a constatat perimarea, împotriva căreia legiuitorul, prin dispoziţiile anterior menţionate, respectiv art. 421 alin. (2) C. proc. civ. a prevăzut calea de atac a recursului " în termen de 5 zile de la pronunţare".

Înalta Curte, verificând actele şi lucrările dosarului, sub aspectul respectării acestui termen, constată că, raportat la data pronunţării hotărârii recurate, 16 iunie 2023, cele 5 zile prevăzute de lege pentru exercitarea căii de atac a recursului s-au împlinit la data de 22.06.2023, aceasta fiind ultima zi în care partea mai putea declara recurs, termenul pentru motivarea acestuia curgând apoi de la comunicare, conform art. 487 alin. (1) coroborat cu art. 470 alin. (5) C. proc. civ.

Cum din actele dosarului, respectiv ştampila aplicată pe plicul de expediere către Curtea de Apel Bucureşti a cererii de recurs, reiese data de 06.07.2023, ca şi dată de declarare a recursului, Înalta Curte constată că exercitarea acestei căi de atac s-a făcut cu depăşirea termenului legal cu încălcarea termenului legal, imperativ şi de decădere prevăzut de art. cu încălcarea termenului legal, imperativ şi de decădere prevăzut de art., imperativ şi de decădere, care s-a împlinit anterior, respectiv la data de 22 iunie 2023.

Conform dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Deopotrivă, Înalta Curte are în vedere şi dispoziţiile art. 487 alin. (1) din C. proc. civ., ce prevăd că " Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs" precum şi dispoziţiile art. 489 alin. (1) din acelaşi act normative, conform cărora " Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal..."

Se constată, aşadar că, aceste norme instituie în sarcina recurentului obligaţia de a exercita acest drept procesual de atacare a hotărârii judecătoreşti într-un anumit termen, imperativ, prevăzut de lege, declararea recursului după împlinirea termenului legal, atragând, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii acestuia.

În cauză, astfel cum s-a reţinut anterior, recurentul a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal şi fără a dovedi că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 186 C. proc. civ., conform cărora:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Cum în cauză, recurentul nu a pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea, în termen, a căii de atac, printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, Înalta Curte va constata că recursul este tardiv declarat, aplicându-se astfel şi sancţiunea juridică a decăderii părţii din dreptul de exercitare a acestei căi de atac, sancţiune prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., pentru neexercitarea sa în termenul legal.

Pe cale de consecinţă, neexercitarea dreptului procesual - în speţă, a recursului - în cadrul termenului imperativ stabilit de lege, atrage sancţiunea prevăzută de art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., care este decăderea, iar consecinţa este rămânerea definitivă a hotărârii la data expirării termenului, astfel încât, aceasta nu mai poate fi analizată.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, neidentificând existenţa vreunui motiv de ordine publică, care ar putea atrage nulitatea hotărârii recurate, în temeiul art. 489 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A., ca tardiv declarat, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul promovat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 1092/2023 din 16 iunie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv declarat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 decembrie 2023.