Jurisdictional conflict over reclassification of land as intravilan: civil action for legal status modification vs. administrative litigation for inaction of public authority

Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 12.10.2022 pe rolul Judecătoriei Buftea sub nr. x/2022, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Comuna Mogoşoaia - Biroul de Urbanism şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buftea, obligarea pârâtei Comuna Mogoşoaia la eliberarea unei adeverinţe din care sa reiasă că terenul în suprafaţă de 750 mp, din comuna Mogoşoaia, sat Mogoşoaia, sos. Bucureşti -Târgovişte, înscris în CF x Mogoşoaia, cu număr cadastral x, a fost scos din circuitul silvic (extravilan) prin Ordinul nr. 266/29.02.2000 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, ordin care nu a fost abrogat.

Totodată, s-a solicitat şi reînscrierea suprafeţei antereferite în cadastralul x din CF x Mogoşoaia, ca fiind teren intravilan, precum şi anularea înscrierii ca teren extravilan a acestuia în baza încheierii nr. x/23.07.2021, cu consecinţa desfiinţării acestei încheieri ca nelegală, precum şi plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2105 din 07.03.2023, Judecătoria Buftea a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia civilă, complet specializat în materia contenciosului administrativ.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Buftea a apreciat, în esenţă, că petitul principal al cererii introductive de instanţă derivă din nesoluţionarea, în termenul legal, a unei cereri adresate unei autorităţi publice, motiv pentru care litigiul ar avea natura unei acţiuni în contencios administrativ, fiind aplicabile prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004. Reţinând incidenţa criteriului poziţionării autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală), Judecătoria Buftea a concluzionat în sensul că, în cauză, instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial să judece cauza este tribunalul în circumscripţia căruia îşi au domiciliul cei doi reclamanţi, mai precis, Tribunalul Sălaj.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1035 din 27.10.2023, Tribunalul Sălaj, secţia civilă a admis, la rându-i, excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Sălaj a reţinut, în esenţă, că natura juridică a cauzei este cea a unui litigiu civil, iar nu de drept administrativ, câtă vreme reclamanţii nu au invocat, prin cerere de chemare în judecată, existenţa unui raport juridic de drept administrativ şi nu au descris împrejurări de fapt care să vizeze formularea unei cereri adresate autorităţii publice pârâte, care să nu fi fost soluţionată în termen sau să fi fost exprimat un refuz expres privind soluţionarea acesteia, cu încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează obligaţia emiterii actului şi nu au fost nici invocate dispoziţii legale cuprinse în legea contenciosului administrativ.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând prezentul conflict negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Buftea, secţia civilă, pentru considerentele ce succedă:

Din perspectiva determinării cadrului analizei deferite soluţionării în prezentul regulator de competenţă, Înalta Curte observă că aspectul care a generat conflictul negativ între cele două instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces (Tribunalul Sălaj, secţia civilă şi Judecătoria Buftea, secţia civilă) îl constituie, în esenţă, chestiunea natura litigiului cu care reclamanţii au înţeles să învestească instanţa de judecată.

Examinând acţiunea formulată de reclamanţi, Înalta Curte reţine că, prin demersul judiciar pendinte, reclamanţii urmăresc, în esenţă, modificarea regimului juridic al terenului în suprafaţă de 750 mp din comuna Mogoşoaia, sat Mogoşoaia, sos. Bucureşti - Târgovişte, înscris în CF x Mogoşoaia, cu număr cadastral x, în sensul reînscrierii acestuia drept teren intravilan (urmare scoaterii lui din circuitul silvic -extravilan- prin Ordinul nr. 266/29.02.2000 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului) şi al anulării înscrierii acestuia ca teren extravilan prin încheierea nr. x/23.07.2021.

De asemenea, se reţine că, prin precizările furnizate de reclamanţi la termenul de judecată din data de 13 octombrie 2023, aceştia au învederat că obiectul cauzei îl reprezintă obligaţia de a face, aspectul urmărit fiind cel al analizării fondului litigiului, din perspectiva stabilirii regimului juridic al terenului proprietatea lor şi nu doar analiza existenţei obligaţiei pârâtei UAT Mogoşoaia de a elibera, potrivit atribuţiilor, un document constatator al unei stări de fapt ce reiese din evidenţele sale administrative.

Manifestarea de voinţă expresă şi neechivocă, confirmată şi prin declaraţiile orale de la termenul din 13 octombrie 2023, obligă instanţa, în condiţiile art. 9 alin. (2) C. proc. civ., privind dreptul de disponibilitate al părţilor, să dea eficienţă obiectului şi limitelor procesului stabilite de reclamanţi.

Or, întrucât beneficiul concret vizat de reclamanţi nu este cel al constatării existenţei unui act administrativ asimilat nelegal (în sensul nesoluţionării, de către pârâta Comuna Mogoşoaia, în termen, a unei cereri adresate acesteia), cererea cu care reclamanţii au învestit instanţa de judecată are natura juridică a unei acţiuni civile, motiv pentru care instanţa competentă se determină în raport de dispoziţiile art. 94 alin. (1) lit. h) şi art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., iar nu de prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

În raport de astfel de prevederi se reţine că, din punct de vedere material, aparţine judecătoriei competenţa de soluţionare a cauzei pendinte, iar din punct de vedere teritorial Judecătoria Buftea are calitatea de instanţă competentă, drept instanţă a locului unde se află imobilul în suprafaţă de 750 mp din comuna Mogoşoaia, sat Mogoşoaia, sos. Bucureşti - Târgovişte, înscris în cadastralul x din CF x Mogoşoaia.

Faţă de considerentele expuse în paragrafele anterioare, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Buftea, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Comuna Mogoşoaia prin Biroul de Urbanism şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buftea, în favoarea Judecătoriei Buftea, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.