Validity of judicial career transfer despite lower prosecutorial staffing occupancy

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2023

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii. Hotărârea contestată

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/22.05.2023, domnul procuror A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, a solicitat numirea în funcţia de judecător, în principal la Judecătoria Babadag, iar, în subsidiar, la Judecătoria Constanţa.

Prin Hotărârea nr. 1816 din 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a admis cererea de numire în funcţia de judecător şi a propus Preşedintelui României eliberarea domnului A. din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag şi numirea în funcţia de judecător la Judecătoria Constanţa.

În motivarea hotărârii, secţia pentru Judecători a avut în vedere, în esenţă, criteriile prevăzute de art. 196 alin. (2) şi (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022, situaţia posturilor vacante la Judecătoria Constanţa, volumul de activitate şi circumstanţele concrete ale cererii.

2. Contestaţia formulată

Împotriva acestor hotărâri, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat contestaţie, solicitând anularea Hotărârii nr. 1816 din 27 iunie 2023 prin care s-a dispus eliberarea domnului A. din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag şi numirea în funcţia de judecător la Judecătoria Constanţa şi suspendarea executării hotărârii menţionate până la pronunţarea unei hotărâri pe fondul cauzei, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea contestaţiei, se arată că Hotărârea nr. 1816/27.06.2023 a secţiei pentru judecători încalcă prevederile art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022.

Conform textului indicat, la soluţionarea cererilor de numire a procurorilor în funcţia de judecător, se are în vedere: lit. a) - volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele sau parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora.

Criteriile indicate de legiuitor sunt imperative şi ele trebuie examinate cumulativ astfel încât, soluţionarea cererii de transfer fără observarea vreunui criteriu sau printr-o evaluare greşită a acestuia atrage nelegalitatea hotărârii prin care s-a dispus eliberarea din funcţia de procuror şi numirea în funcţia de judecător.

Din considerentele hotărârii contestate, se desprinde concluzia că volumul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, de la care provine solicitatul, este de 2.737 cauze/procuror, superior faţă de media naţională de 1.696 cauze/procuror.

În ceea ce priveşte gradul de ocupare a schemei de personal, solicitantul este singurul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag.

Referitor la criteriul dificultăţii ocupării posturilor la parchetul de provenienţă, se evidenţiază că cel puţin în ultimii 3 ani, gradul de ocupare a schemei de personal de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag a fost de maximum 66,67%, ceea ce denotă că unitatea nu este atractivă pentru procurori, iar posibilitatea ocupării posturilor este iluzorie, astfel că prin eliberarea din funcţia de procuror a solicitantului, gradul de ocupare a postului devine 0%.

Comparativ, la Judecătoria Constanţa, unde s-a dispus numirea în funcţia de procuror, la data de 31.12.2022, existau 56 posturi de judecător, dintre care 15 posturi vacante, gradul de ocupare fiind de 73,21%, superior gradul de ocupare de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, anterior soluţionării cererii de transfer, 33,33% şi 0% după admiterea cererii.

Intimatul nu a realizat nicio comparaţie între gradele de ocupare a funcţiilor de procuror şi de judecător, la parchetul la care se solicită eliberarea din funcţia de procuror şi, respectiv, instanţa la care s-a dispus numirea în funcţia de judecător.

Dacă s-ar fi realizat o astfel de comparaţie, s-ar fi putut observa disproporţia vădită între gradele de ocupare ale celor două funcţii, singura preocupare a intimatului fiind aceea de a se compara situaţiile de la judecătoriile Babadag şi Constanţa pentru valorificarea deficitului accentuat de personal, care există în mod constant la Judecătoria Constanţa, deşi obiect al procedurii nu era transferul între cele două instanţe.

Nu există nicio analiză a intimatului asupra deficitului acut de procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, nu s-a ţinut seama de avizul negativ al parchetului ierarhic superior, astfel că nu se poate avea în vedere numai cariera de judecător, scopul procedurii fiind asigurarea unui echilibru în funcţionarea unităţii de parchet.

Contestatorul solicită şi suspendarea executării hotărârii atacate până la pronunţarea instanţei, fiind îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, cererea la care s-a renunţat conform celor arătate deja în practicaua deciziei.

3. Apărările formulate de intimaţi

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de contestator.

Intimatul A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Analiza excepţiei calităţii procesuale active a contestatorului

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a Ministerului Public a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte urmează să o respingă, avându-se în vedere disp. art. 29 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 dispun ca hotărârile prevăzute la alin. (5), respectiv hotărârile cu caracter individual ale plenului şi secţiilor privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, să poată fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată.

Contestatorul face parte din categoria persoanelor interesate în contestarea unei hotărâri privind numirea unui procuror în funcţia de judecător, potrivit disp. art. 194 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în raport de atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unitate cu personalitate juridică şi care reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin procurorul general, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea tuturor unităţilor de parchet din ţară, astfel că este interesat de o hotărâre ce poate afecta organizarea şi funcţionarea unui parchet din subordine, în speţă, Parchetul de pe lângă Judecători Babadag, din perspectiva gestionării resurselor umane.

În ceea ce priveşte contestaţia formulată, se reţine că prin Hotărârea nr. 1816/27.06.2023 a C.S.M., secţia pentru judecători s-a admis cererea de numire a procurorului A., în funcţia de judecător la Judecătoria Constanţa şi s-a propus Preşedintelui României emiterea unui decret în acest sens.

Intimatul a consemnat în cuprinsul hotărârii faptul că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag sunt prevăzute în schemă 3 posturi de procuror, unul de conducere şi 2 de execuţie, un post de execuţie este ocupat, fiind vacante un post de execuţie şi postul de conducere.

La parchet, în anul 2022, încărcătura de dosare de soluţionat/procuror a fost de 2.737, comparativ cu media naţională de 1.696, încărcătura de soluţionat/schemă a fost de 912, comparativ cu media naţională de 1.203.

La Judecătoria Constanţa, unde s-a dispus numirea, sunt prevăzute în schemă 56 de posturi de judecător, sunt ocupate 41 posturi şi sunt vacante 15.

La Judecătoria Constanţa, în anul 2022, încărcătura de dosare de soluţionat/judecător a fost de 1.214, comparativ cu media naţională de 1.159, iar încărcătura de dosare de soluţionat/schemă a fost de 904, comparativ cu media naţională de 893.

S-a mai reţinut că Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a avizat nefavorabil cererea, iar Judecătoria Babadag şi Judecătoria Constanţa au avizat favorabil cererea, numirea făcându-se la Judecătoria Constanţa datorită situaţiei deosebite cu care se confruntă această judecătorie.

Contestatorul susţine încălcarea prevederilor art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022, în privinţa volumului de activitate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, criteriului dificultăţii ocupării posturilor la parchetul de provenienţă, gradului de ocupare la acest parchet şi neefectuării unei comparaţii între datele statistice de la parchet şi judecătorie.

Într-adevăr, potrivit disp. art. 196 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la soluţionarea cererilor de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia de procuror în funcţia e judecător se are în vedere, alături de celelalte criterii, volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele sau parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora.

Din cuprinsul hotărârii contestate, se observă că aceasta cuprinde analiza datelor comparative privind volumul de activitate al judecători şi parchetului implicate în procedură, s-a evidenţiat încărcătura de dosare de soluţionat/procuror/judecător/schemă, au fost arătate numărul total al posturilor, precum şi numărul posturilor vacante.

În analizarea acestor date statistice nu există nicio prevedere legală care să oblige intimatul să respingă o astfel de cerere cum este cea formulată în prezenta cauză, în ipoteza în care gradul de ocupare a posturilor la parchete este mai mic decât gradul de ocupare a posturilor la judecătorie - 66,67% la parchet faţă de 73,21% la judecătorie, potrivit calculelor făcute de contestator.

Cererea întemeiată pe disp. art. 194 din Legea nr. 303/2022 este analizată cu observarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 196 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, fără să existe o ordine de prioritate, cu respectarea necesităţilor sistemului judiciar, dar şi ţinându-se seama de interesul privat al solicitantului.

În speţă, contestatorul şi-a exprimat o temere legată de neatractivitatea unităţii de parchet de la care se cere numirea în funcţia de judecător, conchizând că ocuparea postului este iluzorie şi generează disfuncţionalităţi de funcţionare a parchetului.

Înalta Curte constată că nu s-a adus în dosar nicio probă care să susţină teza contestatorului ci, dimpotrivă, dispoziţiile legale prevăzute de art. 177 alin. (1) din Lege nr. 303/2022 conţin posibilitatea delegării procurorilor la alte parchete, atribuţie ce revine chiar Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar la fila x verso s-a depus ordinea de zi soluţionată din data de 28.11.2023 a secţiei pentru procurori, de unde rezultă că s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru reîncadrarea în funcţia de procuror, în temeiul art. 216 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2022 a procurorului RG, în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag.

Faţă de acestea, Înalta Curte constată că dreptul de apreciere al intimatului a fost exercitat în limitele prevederilor legale incidente, urmând ca în temeiul disp. art. 29 alin. (6) din Legea nr. 302/2022 să se dispună respingerea contestaţiei ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge contestaţia formulată de contestatorul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Hotărârii nr. 1816 din 27 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.