Jurisdiction over EU-funded administrative correction: value-based vs. rank-based criteria for quantifiable non-repayable financing

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 12.01.2023, sub nr. x/2023, reclamanta Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - Direcţia Generala Programe Europene Transport, anularea actului administrativ individual reprezentat de Raportul de neconformitate şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/23.06.2022, emis de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; anularea deciziei nr. 81/04.08.2022 emisă de pârâta Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cerere a fost întemeiată pe prevederile art. 1 şi art. 11 din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, precum şi celelalte norme invocate în cuprinsul cererii.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 918 pronunţată la data de 26 mai 2023 în dosar nr. x/2023 Curtea de Apel Bucureşti, secţia VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionate a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această sentinţă Curtea de Apel Bucureşti, secţia VIII contencios administrativ şi fiscal a reţinut ca fiind incidente dispoziţiile art. 10, astfel cum au fost completate şi modificate prin Legea nr. 212/2018.

Ca urmare a declinării competenţei, dosarul a fost înregistrat la data de 05.07.2023 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, sub acelaşi număr de dosar, respectiv sub nr. x/2023.

Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 4576/2023 pronunţată la data de la 27.09.2023 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis la rându-i excepţia necompetenţei materiale, invocată de reclamantă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă că actul dedus judecatii, respectiv raportul de neconformitate si de stabilire a corectiilor financiare nr. x/23.06.2022, nu are ca obiect sume reprezentand finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene, ci este un act administrativ neevaluabil.

In acest sens a reţinut ca acesta a fost întocmit ca urmare a verificării procedurii de achizitie publica, având caracterul de act de control, prealabil întocmirii unui act administrativ care să aibă valoare de titlu de creanţă.

In cauză, activitatea de control efectuata de catre parata s-a concretizat in raportul de neconformitate si de stabilire a corectiilor financiare nr. x/23.06.2022, care reprezintă actul de control în baza caruia urmează a se emite procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

In raport sunt mentionate constatările echipei de control, dispoziţiile legale incidente si masurile ce se impun a fi luate, însă nu are forta juridica a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, acte administrative prin care se stabileşte obligatia de plata in sarcina destinatarului.

A apreciat tribunalul că Raportul de neconformitate nu reprezinta titlu de creanta în acceptiunea art. 21 alin. (20) din O.U.G. nr. 66/2011, ci este un act premergator emiterii titlului de creanţă care nu poate fi decât un proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau o nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

In cuprinsul acestuia a fost mentionata doar o reducere procentuală, nu o valoare concretă, aceasta urmând a fi determinată la momentul depunerii cererii de plată şi analizarii eligibilitatii.

Asadar raportul de neconformitate se încadreaza în ipoteza a II-a a art. 10 alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004 în sensul ca reprezintă un act administrativ neevaluabil, astfel ca litigiul se solutionează potrivit rangului autoritătii, conform prevederilor art. 10 alin. (1).

Faţă de aceste considerente, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis la rându-i excepţia necompetenţei materiale, invocată de reclamantă şi, în consecinţă, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Analizând prezentul conflict negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate, de obiectul litigiului şi de normele legale incidente cauzei, Înalta Curte stabileşte competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

În speţă, conflictul priveşte competenţa materială de soluţionare a cauzei şi s-a ivit în soluţionarea cauzei în primă instanţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe vizează criteriul de determinare a competenţei aplicabil cauzei, în raport de prevederile art. 10 alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, respectiv natura actului administrativ ce face obiectul litigiului, dacă este sau nu evaluabil în bani.

În speţă, obiectul prezentei cauze îl reprezintă anularea Raportului de neconformitate şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/23.06.2022 precum şi a Deciziei nr. 81/04.08.2022 privind soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de neconformitate, cele două acte administrative fiind emise de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - Direcţia Generală Programe Europene Transport.

Prin Raportul de neconformitate pârâtul a aplicat o reducere procentuală de 5% la valoarea contractului de achiziţie nr. x/25.05.2021, încheiat de reclamantă în cadrul proiectului SMIS 139378 "Extinderea la 4 benzi a drumului de circulaţie existent între Poarta 10 Bis şi Poarta 10", în cadrul căruia reclamanta a beneficiat de finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Deşi în cadrul Raportului de neconformitate a fost menţionată doar o valoare procentuală (5% aplicat asupra valorii contractului), nu o valoare concretă, lipsa acestei menţiuni nu poate determina aplicarea criteriului rangului autorităţii, valoarea actului administrativ contestat putând fi stabilită printr-un simplu calcul matematic, raportat la valoarea contractului.

Având în vedere că valoarea contractului de achiziţie nr. x/25.05.2021 este în cuantum de 59.923.500 RON, reducerea procentuală de 5% aplicată prin actul contestat este în sumă de 2.996.175 RON.

Conform art. 10 din Legea nr. 554/2004, în vigoare la data sesizării instanţei:

"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(11) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluţionează potrivit rangului autorităţii, conform prevederilor alin. (1).

Cum litigiul de faţă vizează un act administrativ evaluabil iar obiectul acestuia este reprezentat de reducerea procentuală în sumă de 2.996.175 RON, deci sub pragul valoric de 3.000.000 RON, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, iar competenţa materială de soluţionare a cauzei în fond revine tribunalului, prin raportare la criteriul valoric şi nu la rangului autorităţii.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în regulator de competenţă, stabileşte competenţa materială de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a Administrativ şi Fiscal, conform art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, va stabili competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu reclamanta Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - Direcţia Generală Programe Europene Transport în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa materială de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanta Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - Direcţia Generală Programe Europene Transport în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 decembrie 2023.