Standing of State in challenge to unjustified refusal to pay administrative restitution compensation and classification of dispute under administrative litigation law

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 22.10.2018 reclamanţii A., B., C. şi D. ultimele două fiind moştenitoare după reclamantul-defunct E. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Naţională Pentru Compensarea Imobililor şi Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice să se constate refuzul pârâţilor de la plata sumei de 29.000 RON stabilită in dosarul nr. x/16.02.2010 prin Decizia nr. 10662/FF/16.02.2010, actualizata conform indicelui preţurilor de consum sau rata inflaţiei de la data plaţii efective şi să oblige pârâtele sa plătească daune cominatorii sau penalităţi de 100 RON/zi de la data rămânerii definitive a sentinţei, daca întârzie sa plătească suma de 29.000 RON stabilita prin Decizia nr. 10662/FF/16.02.2010, actualizata conform indicelui preturilor de consum sau rata inflaţiei de la data plaţii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 347 din 15 decembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - Veche a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a Ministerului Finanţelor Publice pentru Statul Român, excepţia decăderii, excepţia prematurităţii şi excepţia inadmisibilităţii, ca neîntemeiate.

Deopotrivă, a respins cererea formulată de reclamanţii A., B., C. şi D. moştenitoare după reclamantul-defunct E., în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei civile nr. 347 din 15 decembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - Veche a promovat recurs pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor.

În cadrul recursului său, pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate şi rejudecând cauza, admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în contencios administrativ faţă de Statul Român prin Ministerul Finanţelor, excepţia inadmisibilităţii acţiunii faţă de Statul Român prin Ministerul Finanţelor pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 18 şi art. 19 din Legea nr. 554/2004, excepţia inadmisibilităţii acţiunii faţă de Statul Român prin Ministerul Finanţelor, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a Ministerului Finanţelor pentru Statul Român, excepţia prematurităţii acţiunii faţă de Ministerul Finanţelor şi respingerea acţiunii formulate de reclamanţi, ca atare.

În dezvoltarea criticilor sale, recurentul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.,

Împotriva recursului promovat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor intimaţii nu au formulat întâmpinări.

Doar intimata ANRP a depus la dosar Note de şedinţă aducând la cunoştinţă instanţei modificările aduse prin O.U.G. nr. 90/27.10.2023, respectiv articolul V al acesteia, ce face trimitere la art. 31 şi art. 41 din Legea nr. 165/2013, conform cărora compensaţiile emise de către ANRP până la data de 31.10.2023 şi neachitate de Ministerul Finanţelor se efectuează începând cu 01 aprilie 2023, în perioada 01.11.2023-31.03.2023 fiind suspendată emitarea de către ANRP a titlurilor de plată realizată în baza Legii nr. 165/2013 şi a Legii nr. 164/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

În această etapă s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, din data de 07.10.2022, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 05.12.2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reţinând cauza spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul formulat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, în considerarea argumentelor în continuare arătate:

Motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ. privesc nelegala respingere de către instanţa de fond a excepţiilor invocate de recurentul-pârât respectiv a următoarelor excepţii.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţia calităţii de reprezentat al Ministerului Finanţelor Publice pentru Statul Român, excepţia prematurităţii şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Faţă de soluţia de respingere dispusă se invocă de recurentul-pârât nelegalitatea sub două aspecte.

Primul întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. priveşte nerespectarea dispoziţiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ. în sensul unei motivări greşite şi în parte contradictorii cu privire la excepţiile invocate o motivare care nu are în vedere obiectul cauzei şi care a înlăturat în mod greşit Decizia RIL nr. 27/2011 şi Decizia ÎCCJ - Completul pentru Dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 40/2016 aplicabile în raport de obict şi care sunt incidente privind stabilirea cadrului procesual.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 3 pct. 4 şi d art. 31-41 din Legea nr. 165/2013 a dispoziţiilor art. 223 alin. 1 C. civ. şi a dispoziţiilor art. 7, 18 şi 19 din Legea nr. 554/2004 de către prima instanţă atât în ceea ce priveşte cadrul procesual cât şi în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor legate de obiectul cererii de despăgubire, cerere îndreptată direct împotriva recurentului - pârât apreciată nelegal ca inadmisibilă de prima instanţă şi respinsă pe fond ca neîntemeiată.

În esenţă recurentul-pârât arată că în raport de dispoziţiile legilor speciale de restituire şi în special procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 şi de Legea nr. 165/2013 recurentul-pârât nu are calitate procesuală pasivă şi nu are calitatea de reprezentant pentru Statul Român în raport de obiect.

Se invocă interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 7, 18 şi 19 din Legea nr. 554/2004 de către instanţa de fond care a respins în mod nelegal excepţia prematurităţii şi inadmisibilităţii acţiunii, prin calificarea greşită a obiectului acţiunii.

Se invocă nelegalitatea sentinţei atacate şi în raport de Decizia nr. 27/2011 pronunţată de ÎCCJ în soluţionarea recursului în interesul legii, în ceea ce priveşte respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul soluţionării cauzei în raport de excepţiile invocate atât în ceea ce priveşte cadrul procesual cât şi în raport de obiect, cu luarea în considerare a dispoziţiilor ÎCCJ pronunţate în legătură cu interpretarea normelor speciale incidente.

Curtea analizând recursul declarat în raport de motivele de casare invocate, îl apreciază pentru următoarele considerente, ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condiţiile motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. este nefondat în cauză neputându-se reţine existenţa unei motivări contradictorii în sensul încălcării dispoziţiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ.

Prima instanţă a motivat în fapt şi în drept soluţia dispusă asupra tuturor excepţiilor invocate, motivarea fiind de natură a fi verificată sub aspectul legalităţii în cadrul recursului declarat.

Curtea apreciază că motivarea primei instanţe corespunde exigenţelor art. 6 din CEDO.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. este nefondat, în cauză sentinţa atacată fiind dată cu interpretarea şi aplicare corectă a dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor.

În mod legal prima instanţă a respins excepţiile invocate de recurentul-pârât reiterate şi în cererea de recurs având în vedere calificarea obiectului acţiunii, acţiune calificată ca fiind un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri de plată a unor despăgubiri în cuantum de 29.000 RON stabilite prin Decizia nr. 10662/FF/16.02.2010 emisă de Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În raport de acest obiect în cauză au fost aplicate corect dispoziţiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 refuzul nejustificat fiind asimilat unui act administrativ unilateral, urmând a fi verificat pe fond existenţa unui exces de putere în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004.

În raport de acest obiect în mod corect prima instanţă a stabilit cadrul procesual în sensul că a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive reclamanţii contestând refuzul de plată al sumei stabilită cu titlu de despăgubire în auză nefiind incidente dispoziţiile Deciziei nr. 27/2011 pronunţată de ÎCCJ în soluţionarea recursului în interesul legii.

În raport de această calificare dată obiectului în mod legal cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 18 şi 19 din Legea nr. 554/2004 prima instanţă a respins excepţia inadmisibilităţii şi excepţia prematurităţii cererii având ca obiect pretinsul refuz de plată al despăgubirii stabilite prin Decizia din 16.02.2010.

În mod corect a fost analizată acţiunea pe fond în condiţiile în care în cauză nu erau aplicabile dispoziţiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 plângerea prealabilă nefiind necesară contestării unui refuz nejustificat de a soluţiona o cerere prin invocarea unui exces de putere din partea autorităţii, respectiv refuzul de plată al sumei stabilită cu titlu de despăgubire.

În raport de obiect, astfel cum reclamanţii au înţeles să formuleze acţiunea sunt incidente dispoziţiile art. 223 alin. 1 C. civ., în mod legal fiind respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentat a Ministerului Finanţelor pentru Statul Român.

În ceea ce priveşte excepţia decăderii reclamanţilor din dreptul de a solicita plata sumei stabilite cu titlu de despăgubire, prima instanţă a aplicat corect dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 597/20220 şi dispoziţiile art. 521 alin. 4 coroborat cu art. 518 C. proc. civ. şi a înlăturat de la aplicare Decizia nr. 31/17 octombrie 2016 în condiţiile constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării dispoziţiei constatate neconstituţionale prin Decizia nr. 597/2020.

Curtea apreciază că prima instanţă plecând de la premisa obiectului acţiunii a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor invocate şi a analizat pe fond acţiunea.

Acţiunea pe fond a fost apreciată ca neîntemeiată şi respinsă ca atare, soluţie care nu a făcut obiect al recursului.

Faţă de cele expuse Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală sentinţa pronunţată de instanţa de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor împotriva sentinţei civile nr. 347 din 15 decembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal - Veche, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 decembrie 2023.