Pensioner's claim for social health insurance contributions: conflict of jurisdiction resolved in favor of Court of Appeals

Şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28 decembrie 2022, pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa Judeţeană de Pensii Constanţa şi Ministerul Finanţelor, a solicitat:

(i) obligarea pârâţilor Guvernul României şi Casa Judeţeană de Pensii Constanţa la plata de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, constând în suma ce i-a fost reţinută din pensia de serviciu cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate în cuantum de 10% din partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, cu aplicarea actualizării în raport de rata inflaţiei şi cu dobândă legală penalizatoare, până la executarea integrală a obligaţiei principale;

Reclamanta a precizat că, până în prezent, suma total reţinută necuvenit cu acest titlu, în perioada ianuarie - decembrie 2022 inclusiv, este de 26.400 RON.

Reclamanta a mai solicitat şi obligarea la despăgubiri pentru prejudiciul ce i se va produce prin reţinerile ce se vor face în continuare, respectiv de la data de 01.01.2023 până la încetarea acestora.

(ii) în temeiul art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. (1) - (5) din Legea nr. 554/2004, a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. XXIV pct. 11-14, 16-20 şi art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi (2), art. 56 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 315 alin. (4) şi (6), art. 139 alin. (1), art. 147 alin. (4) din Constituţia României;

(iii) obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 59 din 3 aprilie 2023, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamante în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Constanţa s-a raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi la obiectul cauzei deduse judecăţii, reţinând, în esenţă, că reclamanta urmăreşte obţinerea unor despăgubiri reprezentate de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, care au caracter de creanţe fiscale, în înţelesul art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015, art. 226 alin. (4) şi art. 228 din Legea nr. 95/2006.

A mai reţinut curtea că excepţia de neconstituţionalitate invocată este doar un mijloc de apărare, ordonanţa Guvernului nefiind actul atacat direct în faţa instanţei de contencios administrativ.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1092 din 25 septembrie 2023, Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat cauza în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În motivarea acestei soluţii, tribunalul a reţinut că în cauză se solicită acordarea de despăgubiri ca urmare a unei vătămări cauzate printr-o ordonanţă a Guvernului, cu privire la care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, astfel că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revine curţii de apel.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat acordarea de despăgubiri constând în restituirea sumelor reţinute din pensia lunară, potrivit O.U.G. nr. 130/2021, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, susţinând existenţa unei vătămări cauzate prin punerea în aplicare a prevederilor acestui act normativ, faţă de care invocă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 11-14, 16-20 şi art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021. Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 9 alin. (1) - (5) din Legea nr. 554/2004.

Raportat la scopul urmărit de reclamantă prin introducerea cererii pe rolul instanţei de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţilor pârâte la plata de despăgubiri pentru vătămarea produsă prin aplicarea dispoziţiilor unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului declarată neconstituţională, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5), coroborate cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte reţine că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente să soluţioneze o pricină având această natură, respectiv criteriul poziţionării autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi criteriul valoric, constând în cuantumul impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

În speţă, suma fiind pretinsă cu titlu de despăgubiri în condiţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, nu se aplică criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din acest act normativ, ci criteriul rangului central al autorităţii publice emitente a ordonanţei de urgenţă declarate neconstituţionale, respectiv Guvernul României, competenţa materială de soluţionare revenind secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.

În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reţine, potrivit dovezilor de la dosar, că reclamanta are domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Constanţa, motiv pentru care constată că această instanţă este competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în fond.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâţii Guvernul României, Casa Judeţeană de Pensii Constanţa şi Ministerul Finanţelor, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 29 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.