Competence for claims based on pension indexation and alleged unconstitutionality of an emergency decree under Law No. 554/2004

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea la data de 17 martie 2023 şi înregistrată sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând constatarea vătămării drepturilor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017; obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60 din Legea 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017 la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 03.05.2016, si H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023, precum şi obligarea pârâtului Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reţinute din pensie rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017 dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60 din Legea 223/2015 la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 03.05.2016, şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, conform gradului de colonel deţinut, sume actualizate cu indicele de inflaţie, dacă este cazul, şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 760 de la data de 14 iunie 2023 Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat soluţionarea cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, tribunalul a reţinut că, în virtutea principiului disponibilităţii, reclamantul din prezenta cauză a exercitat acţiunea specială permisă art. 9 din Legea nr. 554/2004. În acest sens, urmează a fi stabilită competenţa materială de soluţionare a cauzei în temeiul art. 10 din Legea nr. 554/2004, după rangul autorităţii emitente a actului administrativ contestat, care deşi nu poate face obiect direct al acţiunii judiciare, este la baza nelegalităţii care ar justifica despăgubirile cerute sub forma diferenţei de pensie. În acest sens, a concluzionat că îi revine curţii de apel competenţa materială de soluţionare a cererii de acordare a despăgubirilor.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 234 de la data de 2 octombrie 2023, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Tulcea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea asupra regulatorului de competenţă.

A reţinut că, în lipsa reglementării în dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 a competenţei materiale în situaţii precum cea reclamată în prezenta cauză, în raport de prevederile art. 122 C. proc. civ. şi art. 95 pct. 1 C. proc. civ., nu se poate proceda la o aplicare a regulilor de competenţă prin analogie, întrucât ar însemna să se eludeze aceste dispoziţii legale, dispoziţii care sunt emise tocmai pentru a reglementa acest tip de situaţii. A apreciat că, rationae materiae, este competent să soluţioneze cererea de faţă tribunalul.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi cu prevederile legale incidente în materie.

În speţă, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care le consideră neconstituţionale, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat ca pârâtul Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, respectiv obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la restituirea sumelor reţinute din pensie, indexate şi actualizate, sens în care s-a întemeiat pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocând şi o excepţie de neconstituţionalitate în raport de reglementarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.

Or, potrivit art. 126 alin. (6) teza finală din Constituţia României revizuită "... Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.", în timp ce art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevede că "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă.".

Aşadar, câtă vreme de esenţa acţiunii analizate este pretinsa vătămare a părţii reclamante printr-o ordonanţă/dispoziţie dintr-o ordonanţă, competenţa materială procesuală de soluţionare a cererii de chemare în judecată revine instanţei specializate de contencios administrativ, fiind instituită printr-o normă de rang constituţional, reflectată ulterior şi în legea organică în materie.

În continuare, Înalta Curte constată că, dincolo de capătul de cerere vizând obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la o restituire a sumelor litigioase reţinute din pensie, reclamantul a solicitat inclusiv obligarea pârâtului Guvernului României la asigurarea fondurilor pentru restituirea pretinsă.

În aceste condiţii, în raport de dispoziţiile art. 126 alin. (6) teza finală din Constituţia României revizuită şi art. 9 din Legea nr. 554/2004, acesta din urmă invocat expres de partea reclamant ca temei juridic al cererii de chemare în judecată, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea creanţei fiscale litigioase, Înalta Curtea constată că, în cauză, este determinant criteriul rangului central al pârâtului Guvernul României, autoritate publică în raport de care partea reclamantă pretinde existenţa unui act administrativ asimilat.

În consecinţă, observând şi dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este curtea de apel în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul reclamantului.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.