Nullity of extraordinary appeal for failure to formulate grounds of cassation in a challenge to judicial inspection's resolution on judicial misconduct

Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.:

"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 4 iunie 2021,reclamantele A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii Inspecţia Judiciară, C. şi D., au formulat contestaţie împotriva rezoluţiei inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. C21-692, emisă la data de 05.05.2021, prin care s-a respins plângerea formulată de petiţionare împotriva rezoluţiei de clasare nr. 927/A din 02.04.2021 dispuse în dosarul nr. x al Direcţiei de inspecţie pentru judecători.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 905 din 13 mai 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantele A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii Inspecţia Judiciară, C. şi D..

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantele A. şi B., solicitând admiterea recursului şi pe fond să se constate că reclamantele sunt proprietarii terenului, urmând ca pârâţii să fie obligaţi să le respecte dreprtul de proprietate şi posesia terenului.

În esenţă, au arătat că judecătorii de la Judecătoria Craiova şi Tribunalul Dolj au încălcat atribuţiile ce le revin pentru a soluţiona legal, temeinic şi corect cererile de chemare în judecată.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea aspectelor invocate în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea ca nefondat.

1.5. Procedura în faţa instanţei de recurs

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 23 noiembrie 2023, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare de către intimata-pârâtă, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de apreciere a situaţiei de fapt deduse judecăţii ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentelor în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În speţă, recursul formulat de recurentele-reclamante nu conţine critici concrete aduse hotărârii instanţei de fond, ci doar aspecte privind situaţia litigioasă cu referire la măsurile dispuse ori soluţiile pronunţate de Judecătoria Craiova şi Tribunalul Dolj în dosarele ce au făcut obiectul sesizării adresate Inspecţiei Judiciare, nefiind combătut practic niciunul dintre considerentele instanţei de fond (Curtea de Apel Bucureşti).

Astfel, deşi prima instanţă, în considerente, a arătat motivele pentru care a reţinut legalitatea soluţiei de clasare a sesizării dispusă de inspectorul judiciar, fiind exclusă ipoteza relei-credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorilor reclamaţi, astfel cum sunt definite prin dispoziţiile legale relevante, nefiind conturate indiciile săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, recurentele-reclamnate nu au înţeles să critice raţionamentul instanţei, fiind nemulţumite, de fapt, de soluţiile pronunţate de Judecătoria Craiova şi Tribunalul Dolj în dosarele civile în care acestea au calitate procesuală, solicitând inclusiv anularea hotărârilor acestor din urmă instanţe şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului ce a făcut obiectul litigiilor civile.

Deoarece recurentele-reclamante nu au formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-au structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare şi va constata nul recursul formulat de reclamantele B. şi A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară.

Constată nul recursul formulat de reclamantele B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 905 din 13 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.