Military-labor-service benefits claim rejected for service in military unit, not labor detachment.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal by the County Pension House, quashed the lower court's judgment, and dismissed the plaintiff's administrative action, thereby denying the plaintiff's claim for benefits under Law No. 309/2002 for military labor service from 1951 to 1954. The dispute arose when the plaintiff challenged the pension authority's refusal to recognize his entitlement under that law, which grants rights to Romanian citizens who performed military service in labor detachments within the General Directorate of the Labor Service between 1950 and 1961. The court held that the statutory conditions are cumulative: the service must have been in a labor detachment, not a military unit, and the detachment must have belonged to the General Directorate of the Labor Service. Because the plaintiff served in a military unit (U.M. 0472 B Craiova) under the former Ministry of Armed Forces rather than in a labor detachment of the specified directorate, the lower court erred in finding the requirements met, and the plaintiff's action was rejected on the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Military-labor-service benefits claim rejected for service in military unit, not labor detachment: Conform art. 1 și 6 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de Pensii și a municipiului București, la cerere pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare județene sau de U.M. 02405 Pitești.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul I.S. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Arad, solicitând instanței, ca în contradictoriu cu aceasta și pe calea contenciosului administrativ, să se dispună a i se acorda drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar în U.M. 04742 B, ca mână de lucru, conform livretul militar și a certificatului eliberat de Centrul Militar Arad.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 280 din 11 mai 2004, a admis acțiunea reclamantului, dispunând anularea hotărârii nr. 1173 din 5 martie 2004 și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioada 23 mai 1951 - 2 aprilie 1954.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că este irelevant dacă unitatea în care reclamantul a efectuat stagiul militar, figurează sau nu în tabelele întocmite de Arhivele Naționale, esențial fiind doar faptul că reclamantul nu a efectuat stagiul militar propriu-zis, ci a fost obligat să lucreze într-o unitate de construcții.
Împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Arad.
Recurenta a susținut în esență că U.M. 04742 Craiova, la care petentul a satisfăcut stagiul militar, nu a funcționat în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, lucru care rezultă din Nomenclatorul pus la dispozițiile de către Arhivele Statului și Nota nr. 2784/2003, a Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Recursul este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Conform art. 1 și 6 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de Pensii și a municipiului București, la cerere pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare județene sau de U.M. 02405 Pitești.
Deci, prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi efectuat stagiul militar în cadrul unor detașamente de muncă, și nu în cadrul unor unități militare, iar a doua condiție este aceea ca acele detașamente să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Or, în cauză, reclamantul și-a satisfăcut stagiul militar, în perioada 23 mai 1951 - 2 aprilie 1954, în U.M. 0472 B Craiova, din sistemul fostului Minister al Forțelor Armate, instanța de fond reținând în mod greșit, că ar fi îndeplinite condițiile cerute de art. 1 din Legea nr. 309/2002.
În consecință, recursul fiind întemeiat, în sensul celor ce au precedat, urmează a fi admis, a se casa sentința atacată și în fond, a se respinge, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Arad împotriva sentinței civile nr. 280 din 11 mai 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și în fond, respinge acțiunea.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2005.