Unmotivated appeal for cassation in administrative annulment action: nullity for failure to specify concrete grounds of illegality under Art. 488 Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 16 octombrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta A. a formulat contestaţie în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă - cu nr. de ieşire x/26.06.2015, fiind întocmit cu nerespectarea dispoziţiilor legale în materie, suspendarea actului administrativ atacat şi suspendarea executării până la soluţionarea definitivă a cauzei, în temeiul art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004.

În subsidiar, a solicitat menţinerea corecţiei de 5%, în baza dispoziţiilor Anexei 2 pct. 1.12 din O.U.G. nr. 66/2011 şi anularea corecţiei de 25%, dispusă în baza Anexei 2 pct. 2.1. din O.U.G. nr. 66/2011, ca netemeinică şi nelegală.

Reclamanta a formulat cerere modificatoare a cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat să se dispună şi anularea Deciziei nr. x/14.09.2015, prin care autoritatea pârâtă a respins, ca neîntemeiată, contestaţia reclamantei împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă - cu nr. de ieşire x/26.06.2015, pentru aceleaşi motive arătate în cererea de chemare în judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1386/22.04.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a fost admisă acţiunea, anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă cu nr. x/26.06.2015 emis de pârât. De asemenea, s-a dispus suspendarea executării procesului-verbal nr. x/26.06.2015 emis de pârâtă până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Prin decizia civilă nr. 3246/12.06.2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost admis recursul formulat, casată sentinţa recurată şi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cauza a fost înregistrată în rejudecare pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. de dosar x/2015

Prin sentinţa civilă nr. 436/13.11.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 5217/03.11.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost admis recursul formulat, casată sentinţa recurată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Cauza a fost înregistrată în rejudecare sub nr. de dosar x/2022 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 829 din 20 aprilie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei, astfel cum a fost modificată, a anulat Decizia nr. x/14.09.2015 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/26.06.2015, emise de către pârâtă şi a obligat pârâta la plata sumei de 2305 RON cu titlu de judecată către reclamantă, reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 829 din 20 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 08 iulie 2022, intimata-reclamantă A. a invocat excepţia nulităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând, cu prioritate, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă, Înalta Curte constată că excepţia în discuţie este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părţilor.

Astfel, deşi există formal o declaraţie de recurs, nu se indică explicit, raportat la textul invocat - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - care sunt motivele de nelegalitate ale hotărârii recurate, în raport de considerentele reţinute de judecătorul fondului, analiza de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond fiind astfel imposibil de realizat.

Or, exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea recursului.

Înalta Curte constată că în declaraţia scrisă de recurs, înregistrată la dosar, recurenta-pârâtă nu a formulat critici care să privească constatările şi motivarea instanţei de fond, inclusiv prin raportare la îndrumările date prin decizia de casare pronunţată de instanţa supremă în cel de al doilea ciclu procesual şi nici motive concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din motivele limitativ şi expres prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ., chiar dacă această normă a fost invocată expres de recurentă.

Aşa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale şi la prezentarea circumstanţelor factuale ale cauzei, ci condiţia legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor şi raţionamentelor pe care se bazează.

În acest context, deşi aşa cum s-a relevat mai sus, recurenta-pârâtă a indicat expres art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. din perspectiva încălcării textelor de lege de drept material incidente în cauză, se reţine că prin art. 488 pct. 8 C. proc. civ. sunt vizate situaţiile în care, prin hotărârea dată instanţa de fond evocă norme de drept substanţial incidente situaţiei în cauză, dar le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greşit, consecinţă a unei interpretări eronate a legii. Or, niciuna dintre aceste ipoteze nu a fost afirmată şi dezvoltată ca atare pentru ca, în mod real, recursul să poată fi încadrat în textul de lege menţionat.

Înalta Curte reţine că sunt date în competenţa instanţei de control judiciar exclusiv chestiunile care ţin de legalitatea soluţiei instanţei de fond, iar în aceste condiţii, instanţa de recurs nu este îndreptăţită a reanaliza probatoriul administrat, decât în măsura în care o astfel de analiză se impune prin prisma aplicării greşite de către instanţa de fond a unor dispoziţii legale, cum ar fi regulile procedurale referitoare la modalitatea de administrare a probatoriilor sau la forţa probantă a unor asemenea mijloace administrate.

Conform art. 483 alin. (3) şi (4) C. proc. civ. recursul este o cale extraordinară de atac menită să asaneze eventualele greşeli de judecată anume imputate de recurent prin prisma motivelor de casare expres şi limitativ prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ., per a contrario, aspectele de fapt şi critici în legătură cu stabilirea stării de fapt nu pot face obiectul recursului.

Înalta Curte constată că, în speţă, cererea de recurs nu conţine critici raportat la conţinutul concret al hotărârii atacate şi nu se indică care sunt normele de drept încălcate de prima instanţă, inclusiv prin raportare la dezlegările şi îndrumările date prin deciziile de casare pronunţate de instanţa supremă în ciclurile procesuale anterioare.

Prin urmare, întrucât recurenta-pârâtă nu s-a conformat exigenţelor impuse de dispoziţiile legale mai sus menţionate şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. prin raportare la hotărârea recurată, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă şi va constata nul recursul declarat de pârâta Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei, pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii, invocată de intimata-reclamantă.

Constată nul recursul declarat de pârâta Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei civile nr. 829 din 20 aprilie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal, pentru nemotivare.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 16 noiembrie 2023.