Cassation appeal null for failure to articulate statutory grounds of illegality in challenge to Judicial Inspection resolutions

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 05.05.2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021, reclamanţii A. şi B. au formulat plângere împotriva:

1. Rezoluţiei Inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare din data de 12.04.2021, lucrare nr. C21-522/12.04.2021 şi a rezoluţiei nr. 77/A/13.01.2021 lucrare nr. 20-4351 din 13.01.2021,

2. Rezoluţiei Inspectorului sef al Inspecţiei Judiciare din data de 16.04.2021, lucrare nr. C21-575/16.04.2021 şi a rezoluţiei nr. 424/A/18.02.2021 lucrarea nr. x din 18.02.2021.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 1699 din 5 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal - veche, s-a respins contestaţia formulată reclamanţii A. şi B., ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 1699 din 5 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal - veche a declarat recurs recurentul-reclamant B..

Arată că a suportat nedreptatea angajatorului prin înlăturarea sa din companie, respectiv din funcţai de director tehnic, uzând de două plângeri penale false, formulate către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DIICOT, urmate de suspendarea contractului său de muncă.

Consideră că aceste aspecte constituie inducerea în eroare a organelor judecătoreşti.

Mai arată că a formulat plângere penală împotriva angajatorului Romarm, care a fost soluţionată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, reţinându-se că fapta există, este gravă şi a fost insuficient anchetată, însă, ulterior, un alt judecător al aceleiaşi instanţe a constatat că termenul de prescripţie nu a fost împlinit, iar procurorul de caz a emis o nouă ordonanţă, fără a ţine seama de cele reţinute de primul judecător.

Susţine că timp de 6 ani procurorul de caz nu a derulat activităţile de administrare a probelor, deşi acesta a emis mai multe ordonanţe ce au fost desfiinţate în instanţă.

4. Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia nulităţii recursului, având în vedere că aspectele invocate prin cererea de recurs vizează exclusiv starea de fapt, nefiind aduse critici de nelegalitate hotărârii recurate, care să poată fi subsumate vreunui motiv de casare din cele prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că recursul nu poate fi considerat că a fost motivat în termenul legal.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 23 martie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 15 noiembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului formulat de către recurentul-reclamant B., invocată de către intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând cererea de recurs formulată de către recurentul-reclamant B., Înalta Curte constată, sub un prim aspect, faptul că recurentul-reclamant nu a indicat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. ce constituie temeiul de drept al cererii de recurs.

Pe de altă parte, din examinarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că aspectele invocate de către recurent nu se circumscriu niciunuia dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acesta prezentând starea de fapt şi nemulţumirea sa faţă de soluţiile date de către instanţele ce s-au pronunţat în cauza sa, precum şi cu privire la activitatea Parchetului, aspecte ce nu pot fi circumscrise motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

Astfel, recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică concretă la adresa hotărârii recurate, respectiv nu a arătat argumentele pentru care a considerat că soluţia instanţei de fond, de respingere ca neîntemeiată a contestaţiei sale, este greşită.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Or, în speţă, susţinerile din cererea de recurs nu pot face obiectul căii de atac a recursului în lipsa unor critici concrete aduse legalităţii hotărârii recurate, care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Prin urmare, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât nu conţine motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

Astfel fiind, întrucât recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu au formulat critici care să poată fi analizate în calea de atac a recursului, Înalta Curte va constata nul recursul de faţă.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentul-reclamant B. împotriva sentinţei nr. 1699 din 5 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal - veche.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant B. împotriva sentinţei nr. 1699 din 5 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal - veche.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.