Legality of administrative approval of horse breed genealogical register: failure of first-instance reasoning to independently analyze arguments, constituting procedural illegality and violation of fair trial rights.

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 4 august 2021, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021, reclamanta Federaţia Română de Trap, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" a solicitat anularea Deciziei nr. 362/21.04.2021, pârâta a aprobat Revizia 1 a Programului de Ameliorare şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Registrului Genealogic al Cabalinelor din rasa Trăpaş, condus de A..

1.2. La data de 27 octombrie 2021, A. a depus cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtei Agenţiei Naţionale Pentru Zootehnie "Profesor Dr. G. K. Constantinescu", întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 63 din C. proc. civ., solicitând admiterea în principiu a acesteia, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de anulare formulată de Federaţia Română de Trap, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală şi în subsidiar, ca nefondată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

1.3. Prin încheierea de şedinţă din data de 22 februarie 2022, a fost admisă în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de A..

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 47 din 8 martie 2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Federaţia Română de Trap, iar în ceea ce priveşte fondul cauzei, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta Federaţia Română de Trap, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" şi intervenienta accesorie A..

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile menţionate anterior, a declarat recurs reclamanta Federaţia Română de Trap, solicitând casarea sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei, cu consecinţa admiterii acţiunii introductive, în sensul anulării Deciziei nr. 362/21.04.2021 prin care pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" a aprobat Revizia 1 a Programului de Ameliorare şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Registrului Genealogic al Cabalinelor din rasa Trăpaş, condus de intervenienta A..

După o prezentare succintă a întregii situaţii de fapt, recurenta-reclamantă a susţinut, printr-un prim set de critici de nelegalitate, că prima instanţă nu a făcut nicio menţiune cu privire la aspectele invocate de aceasta în cuprinsul cererii de chemare în judecată, referitoare la faptul că, răspunsul la plângerea prealabilă, pe de-o parte, a fost comunicat de către pârâtă cu nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004 şi pe de altă parte, că acesta nu era de natură să înlăture aspectele de netemeinicie şi de nelegalitate ale Deciziei nr. 362/21.04.2021 invocate de către reclamantă, prin plângerea prealabilă formulată.

Recurenta-reclamantă a apreciat că, în cauză, prin Decizia nr. 362/21.04.2021 i-a fost vătămat dreptul de a-şi organiza şi desfăşura activitatea pentru care a fost certificată de către Tribunalul Prahova.

Totodată, recurenta-reclamantă a criticat sentinţa recurată şi din perspectiva faptului că, în cuprinsul considerentelor acesteia, nu s-a făcut nicio referire cu privire la pârâtă, la apărările formulate de aceasta în cauză, ca aport necesar şi obligatoriu în vederea soluţionării cauzei cu care a fost sesizată, precum şi a asigurării unui proces legal şi temeinic în cauza de faţă.

Consideră că instanţa fondului, prin admiterea în principiu a cererii de intervenţie accesorie formulată de A. în sprijinul pârâtei în cauza, potrivit art. 63 din C. proc. civ., a omis să analizeze şi actele şi lucrările efectuate de pârâta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", cu care de altfel a fost şi sesizată, ignorând poziţia procesuală a acesteia. Sentinţa recurată a căpătat un puternic caracter netemeinic şi nelegal, astfel că se impune, în opinia recurentei-reclamante, casarea acesteia si rejudecarea, pe fond, a litigiului. În concret, susţine că instanţa de fond s-a limitat la a-şi însuşi actele şi lucrările efectuate de intervenienta A. în cauză, producându-i astfel un grav prejudiciu Federaţiei Române de Trap.

În acest sens, arată că, în considerentele hotărârii recurate, prima instanţă, reţinând că scopul înfiinţării Federaţiei Române de Trap este strâns legat de orice activitate reglementată ce priveşte participarea cailor de trap, a recunoscut calitatea procesuală activă reclamantei Federaţia Română de Trap în cauza dedusă judecăţii, precum şi faptul că, potrivit regimului acesteia de funcţionare, legal certificat şi perfect valabil, această desfăşoară "orice activitate reglementată ce vizează participarea cailor de trap", implicit şi activitatea referitoare la caii din rasa Trăpaş, alţii decât cei cuprinşi în Programul de Ameliorare a Cabalinelor de Rasa Trăpaş.

Cu toate acestea, în contradictoriu cu cele reţinute mai sus, prima instanţă şi-a însuşit şi a copiat în cuprinsul considerentelor hotărârii recurate, susţinerile intervenientei A., reţinând că "... atât Programul, cât si Regulamentul se referă la toţi caii de rasa pura trăpaş ..."', respectiv ca "... un cal care nu este inscris în Registrul Genealogic al acestei rase nu este şi nu poate fi considerat cal de rasa Trăpaş şi nu deţine Certificatul zootehnic care să confirme apartenenţa la această rasa ..." şi, în acest context, împrejurarea că "... pentru a aparţine acestei rase, un cal trebuie să deţină certificatul zootehnic care atestă, atât apartenenţa la rasă, cât şi informaţiile despre rezultatele testării performantelor - în cazul rasei Trăpaş- viteza/km parcursa într-o cursă publică pe hipodrom ..." .

Or, Federaţia Română de Trap îşi desfăşoară activitatea în cadrul Hipodromului Ploieşti, bază aflată în administrarea directă şi operativă a Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Ploieşti.

Recurenta-reclamantă a mai susţinut că, A., cu vădită rea-credinţă, a indus pârâta într-o gravă eroare, prin faptul că a propus, spre aprobare, pe lângă Programul de Ameliorare al Cabalinelor de Rasa Trapaş din România şi Regulamentul de Organizare si Funcţionare a Registrului Genealogic al Cabalinelor din Rasa Trapas, conduse de aceasta Asociaţie, şi Regulamentul General al Curselor de Trap din România. Intenţia reală a intervenientei A. a fost aceea de a supune, cu depăşirea clară a competentelor sale şi, în mod evident, cu încălcarea legilor Statului Român, spre aprobare Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, un document care se referă la toţi caii din rasa Trăpaş, şi nu numai la cei cuprinşi în Programul de Ameliorare a Cabalinelor de Rasa Trăpaş, afectând astfel interesul reclamantei şi al celorlalţi deţinători de cai de această rasă, care nu sunt cuprinşi în programul de ameliorare. Procedând astfel, intervenienta A., a îngrădit în mod direct şi fără drept, activitatea de trap în cadrul Hipodromului Ploieşti, prin condiţionarea emiterii de către aceasta asociaţie a unui aviz sau a unei autorizaţii care nu pot fi opozabile decât membrilor săi asociaţi, care fac parte din Programul de Ameliorare a Cabalinelor de Rasa Trăpaş, nu şi ai Federaţiei Române de Trap şi ai altor persoane juridice, crescători şi proprietari/deţinători de cai din rasa Trăpaş.

Urmare a faptului că supraveghează Programul de Ameliorare al Cabalinelor de Rasa Trăpaş din România şi deţine Registrul Genealogic al Cabalinelor din Rasa Trăpaş, A. percepe taxe care nu sunt reglementate de legislaţia în vigoare şi fără a avea avizul prealabil al Consiliului Concurentei al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

În plus, A., ca deţinător si organizator al Registrului Genealogic al Cabalinelor din Rasa Trapas, refuză, cu rea-credinta, sa înregistreze recordurile cailor din rasa Trăpaş, respectiv sa înregistreze produsele noi, obţinute şi deţinute de Federaţia Română de Trap si alţi crescători si proprietari/deţinători de cai din rasa Trapas, condiţionând efectuarea procedurilor de înscriere în cadrul Programului pe care ii supraveghează.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" şi intimata-intervenientă A. au formulat întâmpinare, prin care au invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrare în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi în subsidiar, au solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de recurs

Cu titlu prealabil, Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, invocată atât de către intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" şi intimata-intervenientă A., constatând că, deşi recurenta-reclamantă nu a încadrat recursul într-unul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., criticile expuse se circumscriu motivului de casare prevăzut de 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., urmând a fi analizate din această perspectivă.

În continuare, analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este fondat, prin raportare la dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 21 alin. (3) din Constituţia României.

Art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. prevede că:

"(1) Hotărârea va cuprinde: … b) …motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Aceasta dispoziţie are caracter imperativ, aspect care rezultă din folosirea, de către legiuitor, a expresiei "va cuprinde", stabilind o obligaţie în sarcina instanţelor de judecată, a cărei nerespectare atrage nulitatea hotărârii în condiţiile art. 176 pct. 6 din C. proc. civ.

Confirmând şi întărind acest caracter imperativ, precum şi sancţiunea nulităţii, legiuitorul a înţeles să reglementeze un motiv de nelegalitate distinct al hotărârii judecătoreşti, prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., şi anume:

"când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii."

Importanţa motivării hotărârii judecătoreşti a fost subliniată şi în jurisprudenţa europeană, fiind considerată un aspect al garanţiilor procesuale conferite de art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, prin Hotărârea din data de 28 aprilie 2005, pronunţată în cauza Albina c. România, s-a reţinut de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

"30. Curtea reaminteşte că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenţie, include printre altele dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenţia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective (Hotărârea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria x, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina "instanţei" obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa [Hotărârea Perez împotriva Franţei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, şi Hotărârea Van der Hurk împotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria x, nr. 288, p. 19, paragraful 59].

34. Conform jurisprudenţei Curţii, noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa să fi examinat totuşi în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse, şi nu doar să reia pur şi simplu concluziile unei instanţe inferioare (Hotărârea Helle împotriva Finlandei, din 19 decembrie 1997, Culegere de hotărâri şi decizii 1997 - VIII, p. 2.930, paragraful 60)."

Aceste considerente au fost reluate şi în cauza Dumitru c. România, prin Hotărârea din data de 01 iunie 2010:

"30. Curtea reaminteşte în primul rând principiile stabilite prin jurisprudenţa sa în ceea ce priveşte participarea efectivă a părţilor la procedură şi obligaţia instanţelor de a "audia" argumentele acestora şi de a realiza o examinare efectivă a motivelor, asigurând astfel caracterul echitabil al procedurii (a se vedea, printre multe altele, Albina împotriva României, nr. 57808/00, pct. 30 şi 32, 28 aprilie 2005 şi Boldea, citată anterior, pct. 28-30)."

În strânsă legătură cu obligaţia de motivare a hotărârii, Înalta Curte reţine şi obligaţia judecătorului de a se pronunţa asupra a tot ceea ce s-a cerut, în limitele investirii, potrivit art. 22 alin. (6) C. proc. civ.

Raportând aceste consideraţii de ordin teoretic la hotărârea pronunţată în cauză, Înalta Curte constată că, din conţinutul acesteia, nu rezultă că prima instanţa s-ar fi pronunţat asupra tuturor aspectelor deduse judecăţii.

Recurenta-reclamantă Federaţia Română de Trap a învestit instanţa de judecată cu analiza legalităţii actului administrativ reprezentat de Decizia nr. 362/21.04.2021, prin care Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" a aprobat Revizia 1 a Programului de Ameliorare şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Registrului Genealogic al Cabalinelor din rasa Trăpaş, condus de A..

În raport de pretenţiile expuse prin cererea de chemare în judecată, şi de argumentarea în fapt şi în drept a acestora, Înalta Curte constată că, deşi instanţa de fond a pronunţat o soluţie asupra obiectului cererii de chemare în judecată, motivele expuse în cuprinsul sentinţei recurate nu dovedesc o examinare efectivă a argumentelor şi motivelor expuse de părţi, nefiind întrunite cerinţele asigurării unui proces echitabil.

Astfel, considerentele instanţei de fond se rezumă, în general, la prezentarea situaţiei de fapt, la menţionarea textelor normative aplicabile speţei, precum şi la preluarea în integralitate a susţinerilor intervenientei A. din cuprinsul cererii de intervenţie accesorie, fără a cuprinde o analiză proprie, completă, a argumentelor de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată.

Art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat, face trimitere la nevoia expunerii în considerentele hotărârii a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, ceea ce conduce la concluzia că motivarea trebuie sa cuprindă argumentele proprii judecătorului, simpla reluare a argumentelor uneia dintre părţi nefiind suficientă. O astfel de motivare nu face dovada analizării efective a argumentelor părţilor şi nu respectă rigorile art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţia României garantează dreptul la un proces echitabil, garanţie ce nu poate fi respectată de o hotărâre judecătorească care se limitează la a prelua în considerente argumentele uneia dintre părţi, fără a fi trecute prin filtrul judecătorului.

Este evident că soluţia judecătorului, în orice cauză, indiferent de obiectul său, va fi pronunţată în favoarea uneia dintre părţile cauzei, prin raportare la motivele de fapt şi de drept expuse de aceasta, motive care au convins instanţa de judecată de justeţea pretenţiilor părţii, dar instanţa de judecată nu se poate eschiva de la obligaţia de motivare a hotărârii, preluând în integralitate argumentele uneia dintre părţi.

În raport de toate aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că, în cauza de faţă, considerentele hotărârii de fond nu respectă exigenţele unei motivări corespunzătoare, care să ofere certitudinea analizării efective şi complete a cauzei şi a argumentelor părţilor, astfel încât se impune casarea integrală a hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În raport de soluţia de casare cu trimitere la rejudecare, Înalta Curte apreciază ca fiind inutilă analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate de recurenta-reclamantă, acestea vizând fondul cauzei şi urmând a fi avute în vedere de instanţa de fond în rejudecare. Totodată, Înalta Curte observă că aspectele dezlegate de instanţa de fond cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei nu au fost recurate în prezenta cauză de către niciuna dintre părţi, căpătând caracter definitiv, astfel că soluţia pronunţată asupra acestei excepţii va fi menţinută.

În consecinţă, constatându-se incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., dispunându-se casarea sentinţei civile nr. 47 din 8 martie 2022 şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, ca nefondată.

Admite recursul declarat de reclamanta Federaţia Română de Trap împotriva sentinţei civile nr. 47 din 8 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Menţine soluţia pronunţată asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.