Negative jurisdiction conflict resolved: pension damages claim assigned to administrative court as compensation action under Law 554/2004.

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 23.03.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând:

- să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, prin care s-au modificat art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015;

- obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, la actualizarea şi indexarea drepturilor de pensie, de la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 07.07.2016, dacă nu interveneau modificările aduse prin O.U.G. nr. 59/2017, rezultată din aplicarea Legii nr. 223/2015 în forma nemodificată de O.U.G nr. 59/2017, în raport de Legea nr. 152/2017 din 27.06.2017, prin care s-a majorat cu 10%, începând cu data de 1 octombrie 2017, cuantumul brut al salariilor de funcţie ale poliţiştilor din Ministerul Afacerilor Interne, şi art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a majorat cu 25%, începând cu 01.01.2018, cuantumul brut al salariilor de funcţie şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut;

- obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, la repararea pagubelor cauzate, respectiv la achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor, în cadrul termenului general de prescripţie, la care să se adauge majorările, actualizările şi indexările aplicate ulterior, potrivit Legii nr. 223/2015, nemodificată prin O.U.G. nr. 59/2017, precum şi dobânzile legale aferente prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Totodată, a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 79 alin. (1) din Constituţie, care afectează O.U.G. nr. 59/2017, în ansamblul său.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 707 din 25 mai 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a privind pe reclamantul A. şi pe pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut, în esenţă, că acţiunea are ca scop înlăturarea efectelor O.U.G. nr. 59/2017 care se produc în mod direct asupra unui drept legitim al reclamantului, şi anume dreptul la pensie şi sunt apreciate de către acesta vătămătoare, fiind astfel incidentă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, a apreciat că, faţă de prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, acţiunea intră în competenţa instanţei de contencios administrativ, fiind incidente prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din legea amintită, în aplicarea cărora competentă să soluţioneze cererea este Curtea de Apel Craiova, în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul reclamantul.

2.2. Prin sentinţa nr. 355 din 14 septembrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării.

Curtea de Apel Craiova a reţinut că, în cauză, raportul juridic de acordare a drepturilor de pensie este unul de asigurări sociale şi se derulează doar între reclamantul pensionar şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, care a calculat şi reţinut reclamantului din drepturile de pensie ale acestuia, începând cu luna ianuarie 2022, contribuţii de asigurări sociale de sănătate în temeiul O.U.G. nr. 130/2021.

Astfel, reţinând incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., a celor cuprinse la art. 266 şi următoarele din Codul Muncii şi a prevederilor art. 100-105 din Legea nr. 213/2015, a apreciat că este competent în soluţionarea cauzei Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente, reţinând că este vorba despre un conflict negativ de competenţă tipic.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

În speţă, acţiunea introductivă vizează solicitarea reclamantului privind constatarea vătămării drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, precum şi restituirea sumelor reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecăţii şi a dispoziţiilor legale aplicabile.

Înalta Curte reţine, cu titlu preliminar, că raportul juridic litigios nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuţie aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligaţii de achitare a pensiei.

Ceea ce a solicitat reclamantul prin cererea introductivă este, aşa cum s-a precizat, constatarea vătămării dreptului său la pensie prin aplicarea în mod nelegal a modificărilor aduse de art. VII pct. 2 şi pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, precum şi acordarea sumelor cu titlu de prejudiciu cauzat de aplicarea aceste prevederi.

Chiar dacă nu a utilizat termenul de "despăgubiri", este evident că natura pretenţiilor reclamantului este aceea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o ordonanţă a Guvernului apreciată neconstituţională. Altfel spus, acţiunea reclamantului are ca scop atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritatea publică centrală responsabilă pentru cauzarea acestuia.

Astfel, reclamantul este nemulţumit de faptul că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu al cărei beneficiar este, astfel cum era reglementat la art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, a căror neconstituţionalitate extrinsecă a invocat-o prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 79 alin. (1) din Constituţie, considerând că afectează O.U.G. nr. 59/2017, în ansamblul său.

Prin urmare, Înalta Curte constată că reperele cadrului procesual obiectiv al cauzei pendente sunt cele ale acţiunii în contencios administrativ reglementate de art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

Reclamantul, socotindu-se vătămat în drepturile şi interesele sale legitime, a solicitat obligarea autorităţii pârâte la repararea prejudiciului cauzat, astfel că, raportat la obiectul concret al pretenţiilor deduse judecăţii prin acţiunea introductivă, în stabilirea competenţei materiale nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităţii publice pârâte Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, faţă de care s-a solicitat acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale, competenţa materială de soluţionare a cauzei de faţă revenind, pe cale de consecinţă, secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.

În concluzie, raportat la scopul urmărit de reclamant prin introducerea acţiunii de faţă pe rolul instanţei judecătoreşti, respectiv la obiectul concret al acţiunii ce constă în obligarea autorităţii pârâte, autoritate publică centrală, la plata de despăgubiri, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei aparţine, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Craiova, în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Pentru motivele arătate la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) şi alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.