Pensioners' challenge to health levy assigned to Court of Appeal as first-instance jurisdiction.

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 23 decembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, obligarea pârâţilor de a plăti, respectiv de a finanţa, plata sumelor reţinute nelegal din pensie cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate de 10% din valoarea ce depăşeşte limita de 4.000 RON, începând de la data reţinerii nelegale şi până la plata efectivă.

Totodată, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004, a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. XXIV pct. 11-14, 16-20 şi art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi (2), art. 55 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4) şi (6), art. 124 alin. (3), art. 139 alin. (1), art. 147 alin. (4) din Constituţia României.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin încheierea civilă din 04.04.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Complet specializat în soluţionarea cauzelor de litigii de muncă şi asigurări sociale, a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea completelor specializate în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal din cadrul secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad.

Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut, în esenţă, că sunt incidente dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, faţă de obiectul litigiului, acţiunea reclamantului întemeindu-se pe faptul că reţinerile din pensie cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate au fost făcute în temeiul unui act normativ afectat de neconstituţionalitate.

2.2. Prin sentinţa nr. 508 din 30.05.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale de ordine publică; a constatat competenţa Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal în soluţionarea prezentei acţiuni şi a trimis dosarul acestei instanţe.

La stabilirea competenţei materiale a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal în soluţionarea prezentei cauze, tribunalul a avut în vedere art. 96 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi la art. 153 alin. (1) lit. a)-d) şi art. 155 alin. (1) lit. a)1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

2.3. Prin sentinţa nr. 503 din 26.09.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale; a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea completurilor specializate în soluţionarea cauzelor de litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivare a reţinut că, chiar dacă reclamantul a invocat dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 şi excepţia de neconstituţionalitate a normelor legale precizate, demersul său are la bază un raport juridic specific asigurărilor sociale, solicitând de la autoritatea obligată la plata pensiei, restituirea sumelor reţinute de aceasta din pensia lunară.

Totodată, a constatat că nu se solicită nici despăgubiri de la Guvernul României şi nici anularea unui act administrativ sau obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative, ci restituirea sumelor de bani cu care a fost diminuată pensia reclamantului pe parcursul anului 2022, de către plătitorul pensiei.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 teza a II-a, art. 134 şi art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Prin demersul judiciar ce face obiectul dosarului de faţă reclamantul urmăreşte obligarea pârâţilor de a plăti, respectiv de a finanţa, plata sumei reţinute nelegal din pensie cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate de 10% aplicat asupra valorii ce depăşeşte limita de 4.000 RON, începând de la data reţinerii nelegale şi până la plata efectivă, sumă ce a fost reţinută potrivit art. 153 alin. (1) lit. f) şi art. 155 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, introduse de punctele 11 şi 13 ale art. XXIV din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, a căror neconstituţionalitate a invocat-o.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecăţii şi a dispoziţiilor legale aplicabile.

Înalta Curte reţine, cu titlu preliminar, că raportul juridic litigios nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuţie aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligaţii de achitare a pensiei.

Ceea ce a solicitat reclamantul prin cererea introductivă este, în esenţă, constatarea vătămării dreptului său la pensie prin aplicarea în mod nelegal a modificărilor legislative indicate, a căror neconstituţionalitate a invocat-o, precum şi acordarea sumelor cu titlu de prejudiciu cauzat de aplicarea acestor prevederi legale.

Aşadar, natura pretenţiilor reclamantului este cea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o ordonanţă a Guvernului apreciată neconstituţională. Altfel spus, acţiunea reclamantului are ca scop atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autorităţile publice responsabile pentru cauzarea acestuia.

Înalta Curte constată că reperele cadrului procesual obiectiv al cauzei pendente sunt cele ale acţiunii în contencios administrativ reglementate de dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."

Învestită fiind cu analiza constituţionalităţii prevederilor legale citate supra, Curtea Constituţională a României a stabilit cu valoare de principiu, prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă expresia prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituţie şi că prin aceste două texte legiuitorul a optat pentru încadrarea acţiunilor persoanelor vătămate prin ordonanţe ale Guvernului declarate neconstituţionale în mecanismul acţiunilor în contencios administrativ, pornind de la premisa că fundamentul obligaţiei de reparare a vătămării constă în însăşi adoptarea ordonanţelor neconstituţionale.

În opinia instanţei de contencios constituţional, atât timp cât acţiunea reclamantului are ca scop înlăturarea efectelor ordonanţei Guvernului, care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, vătămându-l, acesta are deschisă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, faţă de natura dreptului pretins şi de scopul urmărit prin exercitarea acţiunii în justiţie, demersul reclamantului are ca scop înlăturarea efectelor O.U.G. nr. 130/2021 care se produc direct asupra dreptului legitim al acestuia la pensie şi sunt apreciate de către reclamant vătămătoare, fiind incidentă procedura specială reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004 care prevede sesizarea CCR în vederea efectuării controlului de constituţionalitate al actului Guvernului, sesizare ce a fost formulată în cauză.

Prin urmare, acţiunea reclamantului intră în competenţa instanţei de contencios administrativ, faţă de prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar în ceea ce priveşte instanţa de contencios administrativ competentă se reţine incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi (3) din aceeaşi lege.

Prevederile legale anterior evocate stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

În speţă, socotindu-se vătămat în drepturile şi interesele sale legitime, reclamantul a solicitat obligarea autorităţii pârâte la repararea prejudiciului cauzat, astfel că, raportat la obiectul concret al pretenţiilor deduse judecăţii, în stabilirea competenţei materiale nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităţilor publice pârâte, respectiv Ministerul Finanţelor şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, faţă de care s-a solicitat finanţarea şi acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale, competenţa materială de soluţionare a cauzei de faţă revenind, pe cale de consecinţă, secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.

În concluzie, raportat la scopul urmărit de reclamant prin introducerea acţiunii de faţă pe rolul instanţei judecătoreşti, respectiv la obiectul concret al acţiunii ce constă în obligarea autorităţii pârâte, autoritate publică centrală, la plata de despăgubiri, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei aparţine, în conformitate cu art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Timişoara, în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Pentru motivele arătate la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) şi alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.