Negative jurisdictional conflict settled: Court of Appeal Constanța competent over military pension indexation damages claim

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27.02.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectoriala de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a formulat, în termen legal, cerere de chemare în judecată prin care a solicitat să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017, la data deschiderii drepturilor de pensie (12.09.2017) şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, publicată în Monitorul Oficial nr. 41 din 13.01.2023; precum şi obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la art. 38 din Legea 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60, din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie (12.09.2017) şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, art. 1 şi art. 2, conform gradului de ASP, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

De asemenea, a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 79 alin. (1) din Constituţie, care afectează O.U.G. nr. 59/2017, în ansamblul său.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 809 din 12 iunie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut, în esenţă, că prin cererea formulată şi întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, reclamanta urmăreşte obligarea unei autorităţi publice centrale, respectiv Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, la plata unei sume de bani cu titlu de despăgubiri.

Astfel, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată şi dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Constanţa.

2.2. Prin sentinţa nr. 203 din 11 septembrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.

Curtea de Apel Constanţa a reţinut că nu îi aparţine competenţa materială procesuală de soluţionare a acţiunii întemeiate pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, întrucât obiectul acţiunii nu este reprezentat de anularea sau contestarea unui act administrativ propriu-zis sau asimilat emis de o autoritate publică centrală, ci se solicită plata unor despăgubiri, doar modul de calcul al acestora fiind legat de aplicarea prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind actualizarea pensiei.

Totodată, a reţinut că, în lipsa reglementării în art. 10 din Legea nr. 554/2004 a competenţei materiale în situaţii precum cea din prezenta cauză, în raport de prevederile art. 122 C. proc. civ. şi art. 95 pct. 1 din acelaşi cod, nu se poate proceda la o aplicare a regulilor de competenţă prin analogie, întrucât ar însemna să se eludeze aceste dispoziţii legale, norme emise tocmai pentru a reglementa acest tip de situaţii.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente, reţinând că este vorba despre un conflict negativ de competenţă tipic.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

În speţă, acţiunea introductivă întemeiată pe art. 7 alin. (5) şi art. 9 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 544/2004 vizează solicitarea reclamantei de a se constata vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, precum şi asigurarea fondurilor, respectiv restituirea sumelor reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la art. 38 din Legea 153/2017 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecăţii şi a criteriului de determinare a competenţei aplicabil cauzei, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că raportul juridic litigios nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuţie aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligaţii de achitare a pensiei.

Ceea ce a solicitat reclamanta prin cererea introductivă este, aşa cum s-a precizat, acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres în cuprinsul acţiunii, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017. Cu alte cuvinte, este nemulţumită de faptul că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărei beneficiară este, astfel cum era reglementat de art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.

Totodată, în vederea recuperării prejudiciului suferit, a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional,fiind formulată în contradictoriu cu autorităţile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Aşadar, Înalta Curte reţine că reperele cadrului procesual obiectiv al cauzei pendente sunt cele ale acţiunii în contencios administrativ reglementate de art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

Reclamanta, socotindu-se vătămată în drepturile şi interesele sale legitime, a solicitat obligarea autorităţilor la repararea prejudiciului, astfel că, acţiunea fiind întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităţiilor publice pârâte (Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne) faţă de care s-a solicitat acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale, competenţa materială de soluţionare a cauzei revenind, prin urmare, secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.

În concluzie, raportat la scopul urmărit de reclamantă prin introducerea acţiunii de faţă pe rolul instanţei de contencios administrativ, respectiv la obiectul concret al acţiunii ce constă în obligarea autorităţii pârâte, autoritate publică centrală, la plata de despăgubiri, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei aparţine, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Constanţa, în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamanta.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Pentru motivele arătate la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) şi alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.