Disability benefits and damages claim: Second-level appeal against appellate annulment declared inadmissible due to finality of judgment

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2023

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei.

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 01.03.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia de Adulţi pentru Dizabilităţi Botoşani, Consiliul Judeţean Botoşani şi Departamentul de Dizabilităţi pentru Copii Botoşani, a solicitat:

- "Banii" de când i s-a făcut dosarul din decembrie 2019;

- "Banii" ce i se cuveneau de la şcoli din impozit şi CNAS, de la Şcolile gimnaziale Mitoc (Prut) şi Liceul din Dorohoi;

- Despăgubiri morale şi materiale în sumă de un miliard RON, din care jumătate vor fi donaţi unui Cămin - Azil de bătrâni.

- Să i se acorde gradul II sau I nerevizuibil de handicap.

Pârâtul B., prin Sindicatul "Impact" Botoşani, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.

De asemenea, a invocat excepţia lipsei plângerii prealabile şi a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

Pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani - Consiliul Judeţean Botoşani, a formulat întâmpinare în numele Consiliului Judeţean, a Preşedintelui Consiliului Judeţean şi a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu grad de handicap, solicitând respingerea acţiunii ca inadmisibilă, iar, pe fondul cauzei, respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Pe cale de excepţie a invocat lipsa calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Botoşani.

Pârâtul a invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale a Preşedintelui Consiliului Judeţean şi excepţia prematurităţii cererii formulată de reclamantul A..

Prin sentinţa nr. 417, din data de 20.10.2021, Tribunalul Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani şi a Consiliului Judeţean Botoşani şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi ca inadmisibilă.

A respins excepţia lipsei plângerii prealabile.

A admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte în Grad de Handicap Botoşani, B. din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, prin Sindicatul Impact Botoşani şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani.

1.2. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., arătând că prima instanţă a pronunţat o soluţie greşită deoarece nu i s-a acordat gradul de handicap la care este îndreptăţit.

La termenul din data de 4.04.2022, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a invocat - din oficiu - excepţia nemotivării recursului.

2. Hotărârea pronunţată în recurs

Prin decizia nr. 339 din 04 aprilie 2022, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nulităţii recursului, a anulat ca nemotivat recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 417 din data de 2010.2021, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal, intimaţi fiind pârâţii Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte în Grad de Handicap Botoşani, Consiliului Judeţean Botoşani, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, B. din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani prin Sindicatul Impact Botoşani şi Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Municipiul Botoşani.

3. Recursul exercitat împotriva deciziei pronunţate în recurs

Împotriva deciziei nr. 339 din 04 aprilie 2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A..

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât Consiliul Judeţean Botoşani a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin intermediul căreia a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii cererii de recurs, excepţie invocată de intimatul - pârât Consiliul Judeţean Botoşani prin întâmpinarea formulată în cauză, Înalta Curte apreciază că excepţia este întemeiată, urmând să constate inadmisibilitatea recursului pârâtului, în considerarea argumentelor ce succed.

Obiectul cererii de recurs de faţă îl reprezintă decizia nr. 339 din 04 aprilie 2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Prin decizia menţionată, instanţa învestită cu soluţionarea unui recurs, a admis excepţia nulităţii recursului, a anulat ca nemotivat recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 417 din data de 2010.2021, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal, intimaţi fiind pârâţii Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte în Grad de Handicap Botoşani, Consiliului Judeţean Botoşani, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, B. din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani prin Sindicatul Impact Botoşani şi Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Municipiul Botoşani.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, şi nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

În conformitate cu art. 125 alin. (3) şi art. 128 din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii. Astfel, C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare şi extraordinare care pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti, în cuprinsul art. 457 alin. (1) prevăzându-se că:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege enunţate supra rezultă, aşa cum s-a arătat în precedent, că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care legea specială aplicabilă sau C. proc. civ. nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauza de faţă, reclamantul A. a declarat recurs împotriva unei decizii pronunţate în calea extraordinară de atac a recursului.

În acest context procedural, Înalta Curte constată că decizia este definitivă, iar recursul promovat de reclamant împotriva acesteia este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Totodată, se reţine că prin jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că "(…..) sunt supuse recursului acele hotărâri judecătoreşti expres prevăzute de lege, iar o hotărâre judecătorească poate fi atacată numai cu acele căi de atac care sunt prevăzute de lege. Mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Totodată, art. 129 din Constituţie prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condiţiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părţile interesate şi Ministerul Public a căilor de atac prevăzute de lege" (Decizia nr. 569 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 913 din 16 decembrie 2014, parag. 24).

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte constată că decizia nr. 339 din 04 aprilie 2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ce formează obiectul prezentului demers judiciar, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind incident principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., în aplicarea căruia va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Consiliul Judeţean Botoşani prin întâmpinarea formulată în cauză, şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamant.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs.

În virtutea argumentelor expuse la pct. 5 din prezenta decizie, în temeiul art. 508 alin. (4) coroborat cu art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 339 din 04 aprilie 2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 02 noiembrie 2023.