Sufficiency of military service record as sole evidence for eligibility under Law No. 309/2002 benefits
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's judgment that rejected the claimant's lawsuit. The dispute concerned the claimant's attempt to obtain benefits under Law No. 309/2002 for former military labor detachment personnel, challenging whether his military service booklet was sufficient evidence of eligibility without additional corroboration. The decisive legal basis for the rejection was Article 7 of Government Order No. 1114/2002, which requires cross-referencing service records with the official register of labor detachments maintained by the National Pension Insurance House and National Archives; because the military units listed in the claimant's booklet were not included in this official registry, the court ruled that the statutory conditions for benefit entitlement were not met.
Legislator headnote
AI generatedSufficiency of military service record as sole evidence for eligibility under Law No. 309/2002 benefits: Întrucât unitățile militare indicate în livretul militar al reclamantului nu se regăsesc în evidența întocmită de C.N.P.A.S., în colaborare cu Arhivele Naționale, conform art. 7 din H.G. nr. 1114/2002, corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantului C.G. și în consecință, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 944/2004, la Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, reclamantul C.G. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 269 din 8 noiembrie 2004, solicitând casarea acesteia.
În motivarea recursului, recurentul-reclamant a invocat, ca motiv de casare, dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.
A susținut că livretul militar, prin care dovedește calitatea sa de beneficiar al drepturilor conferite de Legea nr. 309/2002, este un act suficient pentru a putea proba faptul că se înscrie în prevederile legii mai sus menționată, nefiind obligatoriu ca această probă să fie completată cu alte acte doveditoare, așa cum, de altfel, susține recurentul, s-a pronunțat inițial și Curtea de Apel Târgu Mureș, prin sentința nr. 333/2003, pronunțată în dosarul nr. 1055/2003, sentință care, ulterior a fost casată, cauza fiind trimisă, spre rejudecare, în vederea completării probelor.
Din actele de la dosar, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că sentința nr. 269 din 8 noiembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, ca urmare a casării sentinței nr. 333/2003 și trimiterii cauzei, spre rejudecare, este temeinic fundamentată.
Instanța de fond, rejudecând cauza, în fond după casare, a solicitat relații suplimentare de la Ministerul Administrației și Internelor și U.M. 02405 Pitești, care a confirmat, prin adresele existente la dosar, că U.M. 04339 și U.M. 03220 în care a efectuat recurentul, stagiul militar, conform livretului militar, nu au făcut parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii și nu au funcționat ca detașamente de muncă, precum și că aceste unități nu se găsesc în tabelul cu evidența detașamentelor și unităților de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Întrucât unitățile militare indicate în livretul militar al reclamantului nu se regăsesc în evidența întocmită de C.N.P.A.S., în colaborare cu Arhivele Naționale, conform art. 7 din H.G. nr. 1114/2002, corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantului C.G. și în consecință, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.G. împotriva sentinței civile nr. 269 din 8 noiembrie 2004 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2005.