Conflict of jurisdiction over annulment of ASF contraventional fine: primacy of exclusive Bucharest Court of Appeal competence under Law 74/2015 over general OUG 93/2012

Şedinţa publică din data de 26 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 09.03.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea Deciziei A.S.F. nr. 108 din 03.02.2023, publicată în Buletinul A.S.F. aferent perioadei 01.02.2023/03.02.2023, paginile 23-24, pentru motivele prezentate în cadrul cererii. În subsidiar, în cazul în care primul petit va fi găsit ca nefondat, a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertisment, conform celor prezentate în prezenta contestaţie.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1228 din 7 iulie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia în cauza privind cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov.

În motivarea acestei soluţii, instanţa a reţinut, în esenţă, că dosarul de faţă are ca obiect anularea unei decizii emise de ASF în exercitarea atribuţiilor specifice prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. a) şi d) şi art. 3 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 93/2012, astfel cum rezultă din preambulul actului atacat, respectiv decizia nr. 105 din 03.02.2023, iar relevante sub aspectul competenţei de soluţionare a cauzelor ce privesc deciziile şi orice alte acte administrative emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sunt dispoziţiile art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012, care stabilesc regula de principiu conform căreia actele emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară se contestă conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1347/F din 4 octombrie 2023 a Curtii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Braşov, invocată de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară; a fost declinată competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal; s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a fost suspendată judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că în raportul dintre art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012 - act normativ care reprezintă norma generală de reglementare a activităţii pârâtei Autoritatea de Supraveghere Financiară - şi art. 57 alin. (2) din Legea nr. 74/2015 - act normativ care reprezintă norma specială în domeniul exercitării atribuţiilor pârâtei A.S.F. de autorizare, supraveghere şi control a activităţii administratorilor de fonduri de investiţii alternative -, prevalează dispoziţiile normei speciale - Legea 74/2015, în temeiul principiului "specialia generalibus derogant" (norma specială derogă de la norma generală), potrivit acestor dispoziţii legiuitorul stabilind o competenţă teritorială exclusivă în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Prin cererea dedusă judecăţii în faţa instanţei de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, anularea Deciziei nr. 108/03.02.2023, emisă de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, iar în subsidiar, înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertisment.

Prin Decizia nr. 108/03.02.2023, emisă de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, aceasta a dispus sancţionarea cu amendă în cuantum de 3.200 RON a domnului A., în calitate de Şef Departament Administrare Portofoliu în cadrul B. S.A., reţinându-se în motivarea Deciziei că fapta pentru care este responsabil domnul A. reprezintă încălcarea prevederilor art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, cu modificările şi completările ulterioare, faptă care constituie contravenţie conform prevederilor art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 74/2015. În consecinţă, în temeiul prevederilor art. 51 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), art. 52 alin. (1) lit. a), art. 54, art. 55 şi art. 56 alin. (1) din Legea nr. 74/2015, a fost emisă Decizia nr. 108/03.02.2023.

Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 74/2015, "Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către AFIA, FIA autoadministrate, depozitarii FIA şi/sau de către membrii consiliului de administraţie ori ai consiliului de supraveghere ai AFIA ori FIA autoadministrat, directorii sau membrii directoratului AFIA ori FIA autoadministrat şi reprezentanţii compartimentului de control intern ai unui AFIA ori FIA autoadministrat, precum şi de către persoanele fizice care exercită funcţii de conducere ori exercită cu titlu profesional activităţi reglementate de prezenta lege, în funcţie de obligaţiile aflate în sarcina lor, conform prezentei legi: … b) nerespectarea regulilor prudenţiale prevăzute la art. 12", iar conform prevederilor art. 54 alin. (1) din acelaşi act normativ, "Săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 51 alin. (2) se constată de către A.S.F. prin intermediul personalului specializat împuternicit să exercite atribuţii privind supravegherea, investigarea şi controlul respectării dispoziţiilor legale şi ale reglementărilor aplicabile pieţei de capital."

Raportat la obiectul acţiunii în contencios administrativ deduse judecăţii - care vizează Decizia nr. 108/03.02.2023, prin care ASF a aplicat sancţiunea amenzii conform dispoziţiilor Legii nr. 74/2015 -, împărtăşind opinia Curţii de Apel Braşov, Înalta Curte apreciază incidente în cauză normele de competenţă specială prevăzute de dispoziţiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 74/2015, potrivit cu care "Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, actele administrative adoptate de A.S.F. conform prevederilor prezentei legi … motivate în mod corespunzător, pot fi atacate, în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal. Actul administrativ individual prin care A.S.F. aplică sancţiunea cu amendă constituie titlu executoriu."

Dispoziţiile de principiu ale art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012 stabilesc regula potrivit căreia "Deciziile şi orice alte acte administrative emise de A.S.F se contestă conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare", însă în raport cu dispoziţiile O.U.G. nr. 93/2012 care reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, Legea nr. 74/2015 reprezintă lege specială, ale cărei dispoziţii - în privinţa normelor de competenţă a instanţelor de judecată în soluţionarea litigiilor care privesc actele administrative emise de A.S.F. - derogă de la legea generală.

Astfel, domeniul de aplicare al Legii nr. 74/2015 este reprezentat de reglementarea normelor "în materie de autorizare, desfăşurare a activităţii şi transparenţă ale administratorilor de fonduri de investiţii alternative, care administrează şi/sau distribuie în România titluri de participare ale unor fonduri de investiţii alternative" (art. 1 alin. (1) din Legea nr. 74/2015), domeniu special în care ASF îşi exercită atribuţiile de autorizare, reglementare, supraveghere şi control, reglementate de art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 93/2012.

În acelaşi sens, referirile din preambulul Deciziei A.S.F. nr. 108/03.02.2013 la dispoziţiile O.U.G. nr. 93/2012 - art. 2 alin. (1) lit. a) şi d), art. 3 alin. (1) lit. c) şi d), art. 5 lit. a) art. 6 alin. (1) şi (3), art. 7 alin. (2), art. 14, art. 212 alin. (4) şi art. 27 - au în vedere menţionarea dispoziţiilor legale care reglementează, la modul general, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi atribuţiile de autorizare, reglementare, supraveghere şi control ale acestei autorităţi administrative, însă din întregul conţinut al Deciziei A.S.F. nr. 108/03.02.2013, contestate în cauză, rezultă că această Decizie reprezintă un act administrativ adoptat de A.S.F. în temeiul prevederilor Legii nr. 74/2015, ceea ce atrage incidenţa normelor de competenţă reglementate de art. 57 alin. (2) din Legea nr. 74/2015.

În aceste condiţii, dispoziţiile O.U.G. nr. 93/2012 nu pot fi reţinute pentru determinarea competenţei teritoriale a instanţei, întrucât actul administrativ contestat în cauză vizează aplicarea unor norme speciale - art. 51 alin. (2) lit. b) coroborat cu art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 74/2015 -, pentru actele (sancţionatorii) emise de A.S.F. în temeiul prevederilor Legii nr. 74/2015 legiuitorul stabilind o competenţă teritorială exclusivă în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, conform dispoziţiilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 74/2015, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 237 din 19 iulie 2022, act normativ adoptat ulterior adoptării O.U.G. nr. 94/2013, care a introdus art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012.

Prin urmare, în acord cu opinia Curţii de Apel Braşov, în raportul dintre art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012 - act normativ care reprezintă norma generală de reglementare a activităţii pârâtei Autoritatea de Supraveghere Financiară - şi art. 57 alin. (2) din Legea nr. 74/2015 - act normativ care reprezintă norma specială în domeniul exercitării atribuţiilor pârâtei A.S.F. de autorizare, supraveghere şi control a activităţii administratorilor de fonduri de investiţii alternative -, Înalta Curte constată că prevalează dispoziţiile normei speciale - Legea 74/2015, în temeiul principiului "specialia generalibus derogant" (norma specială derogă de la norma generală).

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.