Securitate officer status upheld after appeal; illegible signature deemed admitted without contest.

Şedinţa publică din data de 05 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 23 iunie 2021, sub nr. de dosar x/2021, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., a formulat acţiune în constatare, urmând, ca, prin hotărârea pe care instanţa o va pronunţa, în baza documentelor existente în dosar, la această dată, să constatate calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 362 din 01 martie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins actiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A..

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 362 din 01 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi, în principal, casarea cu trimitere a hotărârii atacate, iar în subsidiar, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, să se constate calitatea pârâtului A. de lucrător al Securităţii.

Printr-un prim set de critici, reclamantul a învederat, în esenţă, că neregularitatea vizează în speţă modalitatea în care instanţa de judecată a reţinut, prin considerentele sentinţei, lipsa realizării unei corespondenţe între semnăturile indescifrabile din cuprinsul materialului arhivistic şi persoana pârâtului ce a fost chemat în judecată. Această reţinere a instanţei s-a făcut din oficiu, fără ca pârâtul, deşi legal citat, să fi formulat în prezenta cauză vreun punct de vedere (întâmpinare, note de şedinţă etc), fără ca acesta să se fi prevalat în termenul legal de dreptul de a contesta scrierea sau semnătura şi fără punerea în discuţia părţilor - în condiţii de contradictorialitate - a chestiunii emanaţiei înscrisului.

Astfel, prima instanţă a încălcat normele de procedură prevăzute la art. 301, respectiv art. 14 C. proc. civ., fiind indubitabil că aceste neregularităţi i-au produs o vătămare, anume căderea în pretenţii, iar singura modalitate de înlăturare a acestei vătămări este casarea hotărârii pronunţate cu încălcarea normelor de procedură indicate. Pronunţarea unei hotărâri nelegale reprezintă una dintre situaţiile in extremis în care vicierea unui act de procedură nu se poate înlătura decât prin desfiinţarea lui, aceasta reprezentând de altfel chintesenţa reglementării în materia nulităţii.

Cu privire la al doilea motiv de nelegalitate invocat, reclamantul a susţinut, în esenţă, că prima instanţă a făcut în speţă o eronată interpretare şi aplicare a prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât, urmare constatării unei necorespondenţe între semnăturile indescifrabile şi persoana pârâtului, instanţa de fond a apreciat că în speţă nu sunt întrunite condiţiile pentru circumscrierea în sfera noţiunii de lucrător al Securităţii.

Aşadar, a înţeles să se folosească de o serie de înscrisuri noi strict şi exclusiv pentru a argumenta greşita reţinere de către instanţa de fond a unei necorespondenţe între semnăturile olografe din materialul probator şi persoana intimatului-pârât, nicidecum pentru a extinde pretenţiile din cererea introductivă, condiţiile de fond ale art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 fiind îndeplinite, aspect necontestat, chiar reţinut de prima instanţă în sentinţa recurată.

Astfel, a apreciat ca fiind relevante în speţă file din dosarul x, precum şi o filă din dosarul x în extras - dosare instrumentate tot de intimatul-pârât în calitate de ofiţer al Securităţii, pe care le-au depus în copii certificate pentru conformitate, în vederea argumentării tezei probatorii că semnătura indescifrabilă din materialul probator depus în primă instanţă aparţine intimatului-pârât.

Din aceste documente reiese fără putinţă de tăgadă faptul că semnătura este una şi aceeaşi cu cea din materialul arhivistic depus în probaţiune în primă instanţă, iar semnătura figurează cu alăturarea numelui în clar.

Consideră că este înlăturată astfel orice pretinsă necorespondenţă, fiind evidentă identitatea dintre semnatarul înscrisurilor depuse odată cu acţiunea în constatare şi intimatul-pârât.

Prin urmare, prin depunerea înscrisurilor noi nu se urmăreşte şi nici nu se ajunge la o extindere a cadrului procesual configurat prin cererea introductivă de instanţă, din moment ce nu se tinde la probarea unor îngrădiri sau suprimări a drepturilor fundamentale ale omului (aspect ce a fost reţinut oricum ca îndeplinit chiar şi de instanţa de fond), ci la argumentarea eronatei interpretări şi aplicări de către instanţă a prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

În concluzie, recurentul-reclamant a învederat că intimatul-pârât, prin activităţile desfăşurate, a îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale, garantate de legislaţia din acea vreme. Astfel, în speţa dată, îngrădirea drepturilor s-a produs în momentul în care ofiţerul a cules informaţii despre titularul dosarului nr. x (cotă C.N.S.A.S), astfel cum reiese din documentele întocmite de acesta sub semnătură olografă.

Pentru aceste considerente prezentate, se poate indisolubil reţine că judecătorul fondului a interpretat şi aplicat greşit norma de drept substanţial ce atrage circumscrierea în sfera calităţii de lucrător al Securităţii, din moment ce intimatul-pârât a avut calitatea de ofiţer, inclusiv acoperit, sau subofiţer al Securităţii în perioada 1945-1989, deoarce acesta a fost angajatul fostei Securităţi, având gradul de locotenent (1982, 1983), respectiv locotenent major (1983, 1986, 1988) în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, Serviciul "F" (Investigaţii) şi chiar şi prima instanţă a reţinut îndeplinirea acestei condiţii:

"în speţa dedusă judecăţii pârâtul a avut calitatea de ofiţer al Securităţii în perioada 1945-1989".

Totodată, în această calitate, intimatul-pârât a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi si libertăţi fundamentale ale omului. Este incontestabil că activităţile de îngrădire sau suprimare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (activităţi reţinute chiar şi de instanţa de fond) au aparţinut intimatului-pârât. În speţă, nu poate fi în niciun chip primită teza lipsei realizării corespondenţei semnăturii indescifrabile, aspect pentru a cărui combatere au fost depuse înscrisuri care demonstrează corelarea specimenului de semnătură (care nici măcar nu a fost contestat de partea adversă) cu numele în clar al intimatului-pârât.

4. Apărările formulate în cauză

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile de nelegalitate invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este fondat, pentru considerentele următoare:

În fapt, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.

În urma verificării efectuate, ca urmare a solicitării formulate în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, s-a întocmit Nota de constatare nr. x/09.04.2021, în care s-a stabilit că pârâtul, în calitatea sa de angajat al fostei Securităţi, având gradul de locotenent (1982, 1983), respectiv locotenent major (1983, 1986, 1988) în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, Serviciul "F" (Investigaţii) a participat activ la supravegherea informativă a titularului dosarului nr. x (cotă C.N.S.A.S.).

Înalta Curte nu împărtăşeşte soluţia instanţei de fond de respingere a acţiunii, motivată de faptul că nu s-a dovedit îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi constată calitatea intimatului-pârât de lucrător al Securităţii, astfel încât criticile de nelegalitate formulate de reclamant sunt fondate.

Aminteşte instanţa de control judiciar că O.U.G. nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o modalitate de condamnare a regimului totalitar comunist, prin deconspirarea lucrătorilor de securitate şi a colaboratorilor acesteia, apreciate ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuării regimului comunist ca societate totalitară.

În realizarea obiectivului propus prin actul normativ, legiuitorul a definit la art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 noţiunea de "lucrător al Securităţii" ca fiind "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".

Din definiţia dată de legiuitor termenului de "lucrător al Securităţii", rezultă şi condiţiile legale obligatorii care trebuie îndeplinite cumulativ pentru a atrage această calitate, respectiv: persoana în cauză să fi avut calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989; acea persoană să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Cu privire la prima condiţie, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, aceasta este îndeplinită, pârâtul având gradul de locotenent (1982, 1983), respectiv locotenent major (1983, 1986, 1988) în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, Serviciul "F" (Investigaţii), aspect confirmat şi prin Adresa U.M. 0198 Bucureşti nr. 17082/12.01.2022 de la dosarului de fond.

Cu privire la cea de-a doua condiţie, deşi judecătorul fondului a reţinut în mod corect că înscrisurile depuse la dosarul cauzei consemnează activităti intruzive şi care afectează dreptul persoanei urmărite la libera circulaţie, la viaţa privată şi la libertatea de exprimare, drepturi consfinţite de art. 12, art. 17 şi art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, a apreciat că între aceste înscrisuri şi pârâtul cauzei nu există nicio legatură.

Astfel, prin Adresa Serv. F (Investigaţii) al I.M.B/UM 0800 Bucureşti către I.M.B. Securitate (Serviciul 120) din 23 ianuarie 1982, întocmită dactilo şi semnată olograf de locotenentul A., se consemnează:

"La adresa dvs. nr. x din 07.01.1982, vă comunicăm următoarele:

B./…/locuieşte la adresa menţionată din anul 1977/.../. Este cunoscut la domiciliu ca un element cu o comportare corespunzătoare în familie şi societate, caracterizat ca o persoană serioasă, liniştită, fără a fi sesizat cu vicii.

Este vizitat la domiciliu, mai rar de către diverşi colegi, actori de teatru (aceştia nu sunt de primă mână, astfel că nu au fost identificaţi), în anturajul cărora mai organizează unele petreceri, însă fără a deranja pe cei din jur:

Este pasionat de colecţionarea unor statuete, vase antice, tablouri, tot apartamentul fiind decorat cu asemenea obiecte. Unele dintre acestea au valoare, amintim nişte statuete care îl înfăţişează pe Napoleon.

Obiectivul s-a lăudat faţă de o sursă a noastră că are o mătuşă stabilită în SUA, la Holywood, cu care întreţine relaţii prin corespondenţă.

Nu au rezultat alte aspecte de interes operativ.", (dosar nr. x f. x).

Prin Adresa Serv. F (Investigaţii) al S.M.B./UM 0800 Bucureşti către S.M.B. (Serviciul 120) din 21 iunie 1983, întocmită dactilo şi semnată olograf de locotenentul A., se consemnează:

"La adresa dvs. x din 10.05.1983, vă comunicăm următoarele:/.

Fată de materialul trimis în anul 1982, când cel în cauză a mai solicitat o călătorie turistică în SUA, au apărut aspecte ce prezintă interes operativ pentru organele noastre.

B.. şi-a schimbat întreg comportamentul, comentează în mod negativ politica partidului şi statului nostru, nivelul de trai din ţara noastră, îl compară cu cel din occident, critică lipsa unor alimente de pe piată. Aceste discuţii le poartă cu orice locatar din imobil, fără să ţină cont în ce măsură îl cunoaşte, discuţii pe care le poartă chiar în faţa imobilului în care locuieşte.

Într-un cerc mai restrâns a afirmat că urmează să plece în SUA. unde are prieteni milionari, şi s-ar descurca mult mai bine ca aici, ar putea deschide un restaurant fiind bine cunoscut, la domiciliu, în arta culinară.

Este vizitat la domiciliu de persoane din afara imobilului, colegi de teatru, persoane ce formează anturajul său.

Pe timpul cât este plecat din imobil apartamentul rămâne nelocuit" (dosar nr. x f. x).

Prin Adresa S.M.B. - Serv. F către S.M.B. (Serviciul 120), din decembrie 1983, întocmită dactilo şi semnată olograf de locotenentul A., se consemnează:

"La adresa dvs. nr. x, din 28.11.1983 vă comunicăm următoarele:/.../Este vizitat la domiciliu de diferite persoane ce locuiesc în afara imobilului, persoane care formează anturajul său, în compania cărora deseori organizează mici chefuri, fără a deranja liniştea celor din jur.

Din relatarea unei surse a unităţii noastre ce a participat la o asemenea întâlnire, B.. a făcut unele afirmaţii necorespunzătoare la adresa societăţii socialiste din ţara noastră, a elogiat modul de viaţă din occident. Printre alte discuţii a afirmat că el găseste oricând să lucreze în exterior, chiar şi la un restaurant întrucât se pricepe la bucătărie, şi are multe relaţii care l-ar ajuta oricând./.../Faţă de materialul trimis anterior în prezent nu au rezultat alte aspecte.", (dosar nr. x, vol. 1, f.37).

Prin Adresa S.M.B. - Serv. F către S.M.B. (Serviciul 120) din 22 septembrie 1986, întocmită dactilo şi semnată olograf de locotenentul A., se consemnează;

"La adresa dv. nr. x din 16.07.1986, vă comunicăm următoarele:/…/Este actor la teatrul Giuleşti. Cel în cauză are în prezent o comportare şi atitudine corespunzătoare, faţă de vecini este respectuos, poartă diverse discuţii cu aceştia, fără însă a şi crea relaţii de prietenie mai apropiate printre ei. Nu a fost sesizat cu vicii sau pasiuni ieşite din comun care să atragă atenţia celor din jur.

În discuţiile cu locatarii nu face comentarii negative la adresa politicii partidului şi statului nostru, evită chiar asemenea discuţii, face referiri la unele aspecte privind probleme administrative ale imobilului.

Sub aspectul profilului moral nu se poate spune că are o conduită necorespunzătoare, primeşte vizite la domiciliu din partea unor colegi de teatru, prieteni, despre care nu se cunosc date de identificare.

La domiciliu nu au fost observate vizite din partea unor cetăţeni străini sau primirea de corespondenţă din exterior.

În discuţiile cu vecinii nu a fost sesizat cu comentarii privind unele ştiri ale posturilor de radio străine.

Cel în cauză este necăsătorit, apartamentul pe care-l deţine este frumos mobilat, dar nu este semnalat cu o situaţie materială ce ar depăşi veniturile realizate/", (dosar nr. x, f. x).

Prin Nota privind pe numitul B.., aflat în atenţie la SMB -123/M. V., din iulie 1988, întocmită şi semnată olograf de locotenentul A., se consemnează:

"Este actor la Teatrul Giuleşti. Sus-numitul este cunoscut la domiciliu ca un element cu o comportare corespunzătoare, caracterizat ca o persoană serioasă, liniştită, respectuoasă, modestă, având bune relaţii de vecinătate printre locatarii imobilului. Nu a fost sesizat cu vicii şi pasiuni ieşite din comun.

În discuţiile ocazionale nu s-a remarcat cu comentarii necorespunzătoare la adresa politicii partidului şi statului nostru, sau să-şi exteriorizeze eventuale nemulţumiri personale.

De asemenea nu a fost sesizat cu colportarea ştirilor de la postul de radio C. Vizite la domiciliu din partea unor cetăţeni străini nu au fost observate, iar din partea românilor primeşte vizite la domiciliu, fără a se putea preciza date despre aceştia.

Este necăsătorit, mai vine o femeie pentru menajul necesar.", (dosar nr. x, vol. 1, f.84.

În ceea ce priveşte pretinsa necorespondenţă a semnăturii olografe, contrar opiniei judecătorului fondului, instanţa de control judiciar reţine că, în cauză, deşi pârâtului i-au fost comunicate înscrisurile depuse de reclamant în dovedirea acţiunii şi a fost legal citat, acesta nu a înţeles să le conteste sau să formuleze orice fel de obiecţiuni legate de acestea.

Or, potrivit art. 301 C. proc. civ., înscrisul sub semnătură privată depus la dosarul cauzei în etapa administrării probei cu înscrisuri este opus adversarului care, în condiţiile în care ia cunoştinţă de acestea, poate să îl recunoască sau să conteste scrierea ori semnătura.

Recunoaşterea înscrisului nu are o formulă expresă, ci presupune acceptarea înscrisului ca atare, prin neformularea niciunei obiecţiuni legate de veridicitatea sa probatorie.

Înscrisul astfel recunoscut face dovada până la proba contrarie, iar contestarea înscrisului presupune o manifestare neechivocă din partea celuia căreia i se opune şi constă în tăgăduirea scrierii ori a semnăturii, formulată ca atare sau în orice exprimare în care contestaţia este neîndoielnică.

În acest sens se are în vedere că nici în faţa instanţei de recurs intimatul-pârât nu a înţeles să conteste veridicitatea acestor înscrisuri şi, implicit a semnăturii olografe, acesta formulând doar o cerere de judecare a cauzei în lipsă.

În consecinţă, îndeplinirea condiţiilor de fond ale art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 reiese din documentele care au stat la baza cererii de chemare în judecată, înscrisuri al căror conţinut a fost redat anterior în extrase.

Înalta Curte are în vedere şi contextul în care intimatul-pârât a participat activ la supravegherea informativă a titularului dosarului fond informativ nr. x (cotă CN.S.A.S) prin desfăşurarea de activităţi privind dirijarea reţelei informative din legătura personală în vederea stabilirii relaţiilor, preocupărilor şi atitudinilor persoanei urmărite, precum şi prin măsuri de verificare informativă asupra acestuia din urmă.

Astfel, titularului (domnului B.) i-a fost deschis dosar de urmărire informativă în anul 1978 (D.U.I. "D.") pentru participare la discuţii negative alături de alte persoane cunoscute cu poziţie duşmănoasă precum şi pentru manifestări ostile (dosar nr. x, f. x), motive pentru care a fost avertizat în anul 1979 (dosar nr. x, f. x). În anul 1983, titularului (domnului B.) i se deschide un nou dosar de urmărire informativă (D.U.I. "E."), pe baza unor informaţii de primă sesizare, conform cărora "B., actor la teatrul Giuleşti face comentarii ostile la adresa măsurilor luate de statul nostru în domeniul economic, precum şi aprecieri negative referitoare la conducerea superioară de partid şi de stat (dosar nr. x, vol. 1, fila x, 85)".

Aşadar, documentele menţionate în nota de constatare şi ataşate cererii introductive de instanţă, demonstrează că activităţile desfăşurate personal de pârât au îngrădit dreptul la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi de art. 28 din Constituţia României din 1965.

Desfăşurarea de recurentul-pârât a activităţilor ce rezultă din examinarea înscrisurilor depuse la dosarul de fond a avut ca scop şi consecinţă obţinerea de informaţii referitoare la viaţa privată a persoanei urmărite, incluzând preocupările şi anturajul, fără ca măsurile întreprinse să fi fost justificate de imperativul apărării siguranţei naţionale.

Prin urmare, se reţine că prin prisma activităţilor desfăşurate de intimatul-pârât a intervenit o intruziune în viaţa privată a persoanei urmărite, putând fi identificate inclusiv consecinţele acestora asupra persoanei urmărite, respectiv suprimarea sau îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

În acest context, Înalta Curte apreciază şi că intimatul-pârât nu s-ar putea apăra invocând natura muncii desfăşurate, având în vedere scopul reglementării aduse prin O.U.G. nr. 24/2008, voinţa leguitorului fiind de a califica ca fiind lucrător al Securităţii şi persoana care, acţionând în limitele profesiei şi cu respectarea atribuţiilor ce îi reveneau în epocă, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, din formularea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, reieşind concluzia că este suficient ca prin activităţile derulate de angajatul Securităţii să se producă o îngrădire a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

În consecinţă, instanţa de control judiciar constată, pe baza documentaţiei prezentate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, că activitatea intimatului-pârât a îngrădit exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, aşa încât sunt incidente dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Pentru considerentele prezentate anterior, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, casarea sentinţei recurate şi rejudecând cauza, va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., constatând calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 362 din 01 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A..

Constată calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 05 octombrie 2023.