Mootness of action to compel administrative decision after subsequent resolution and limits of judicial substitution for public guarantee funds' payment obligations

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2022, reclamantul S.C. A. S.R.L. Iaşi a chemat în judecată pe pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, solicitând obligarea acestuia să efectueze plata, din fondul de garantare al creanţelor de asigurări, a sumei de 117.221 RON, reprezentând despăgubiri datorate reclamantei de B. S.A., precum şi a penalităţilor de întârziere aferente, în procent de 0,2% pe zi de întârziere, cu începere de la data scadenţei sumelor datorate şi până la data plăţii efective, iar, în subsidiar, în cazul în care instanţa de judecată va aprecia că primul capăt de cerere este nefondat, se solicită obligarea instituţiei pârâte ca, în termen de 30 de zile de la data soluţionării prezentei cauze, să soluţioneze cererea prin emiterea unei decizii.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 164/2022 din 17 noiembrie 2022, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului F.G.A. cu privire la primul capăt de cerere, excepţie invocată de pârât; a admis excepţia inadmisibilităţii primului capăt de cerere, invocată de pârâtul F.G.A. şi a respins ca inadmisibil primul capăt de cerere formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Iaşi de obligare a pârâtului F.G.A. la plata, din fondul de garantare al creanţelor de asigurări, a sumei de 117221 RON, cu titlu de despăgubiri, precum şi a penalităţilor de întârziere aferente; a respins excepţia inadmisibilităţii celui de al doilea capăt de cerere privind obligarea pârâtului F.G.A. la emiterea unei decizii în termen de 30 de zile de la data pronunţării prezentei hotărâri, invocată de pârâtul F.G.A. şi a respins ca neîntemeiat al doilea capăt de cerere formulat de reclamantul S.C. A. S.R.L. Iaşi în contradictoriu cu pârâtul F.G.A.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

Prin criticile formulate, subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta - reclamantă a susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond a reţinut că intimatul F.G.A. nu ar fi refuzat să soluţioneze cererea de plată a creanţei de asigurări, reţinând că Legea nr. 213/2015 nu reglementează un termen imperativ pentru soluţionarea cererilor de plată, obligaţia F.G.A. fiind aceea de a le soluţiona într-un termen rezonabil. Or, de la data introducerii cererii de plată şi până la data introducerii acţiunii (martie 2022 - august 2022) au trecut doar 5 luni.

Invocând art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, recurenta a susţinut că legea contenciosului administrativ prevede foarte clar care este termenul rezonabil în care autoritatea publică trebuie să răspundă unei petiţii. Tocmai pentru a manifesta înţelegere faţă de faptul că volumul de activitate al instituţiei pârâte a crescut în mod considerabil, ca urmare a preluării dosarelor de daună ale B. S.A., a aşteptam răspunsul 5 luni, înainte de a promova acţiunea ce face obiectul prezentei cauze.

Apărarea intimatului se axează, în esenţă, pe idee preluării, în urma constatării stării de insolvenţă a B. S.A., a unui număr de peste 191.000 dosare de daună, în condiţiile în care se află în lucru în continuare dosare de daună de la C. S.A., D., E., acestea fiind instrumentate şi soluţionate de către Fond în ordinea înregistrării şi completării dosarelor. Or, în susţinerea afirmaţiilor nu se administrează nicio probă, nu se aduce nicio situaţie statistică concretă cu privire la graficul de lucru al instituţiei, din care să rezulte ritmul de soluţionare al dosarelor de daună.

A solicitat instanţei de recurs să aprecieze că termenul scurs până în prezent, termen în cadrul căruia nu i s-a răspuns la cererea de plată, depăşeşte cu mult limitele rezonabile în care o instituţie publică trebuie să soluţioneze o petiţie a unei entităţi de drept privat. Acest fapt echivalează practic cu un refuz nejustificat din partea instituţiei de soluţionare a cererii.

De asemenea, a precizat că nu a solicitat obligarea intimatului la plata despăgubirilor, ci obligarea de a efectua plata, din fondul de garantare al creanţelor de asigurări, aceasta echivalând cu o obligaţie de a face şi nu de a da ceva din patrimoniul său. Practic, a cerut obligarea pârâtului la efectuarea unor demersuri administrative, care, în esenţă presupun analiza dosarului şi dispunerea plăţii despăgubirii din fondul de garantare.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât FGA a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea recursului ca rămas fără obiect, iar în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond, ca fiind legală şi temeinică.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu criticile invocate, Înalta Curte constată că se impune casarea în parte a sentinţei, iar în rejudecare, respingerea celui de-al doilea capăt de cerere al acţiunii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L., ca rămas fără obiect, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Înainte de a proceda la expunerea şi analiza în concret a criticilor formulate de către recurenta-reclamantă, cât şi a legalităţii hotărârii pronunţate de prima instanţă, Înalta Curte constată că, potrivit înscrisurilor depuse de intimatul - pârât la dosarul cauzei, la data de 15.05.2023 a fost emisă Decizia nr. 61409 de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor, prin care a fost soluţionată cererea de plată depusă de petenta S.C. A. S.R.L..

Astfel, Înalta Curte constată că hotărârea recurată a fost pronunţată la data de 17.11.2022, iar, la data de 15.05.2023, Fondul de Garantare a Asiguraţilor a emis Decizia nr. 61409, privind cererea de plată nr. x/16.11.2021.

În acest context, aminteşte instanţa de control judiciar că potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., republicat, una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind obiectul cererii/formularea unei pretenţii, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.

În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că, deşi condiţia existenţei obiectului acţiunii privind obligarea pârâtului FGA la soluţionarea cererii de plată a fost îndeplinită la data promovării acţiunii (01.08.2022), ulterior, ca urmare a emiterii de către FGA a Deciziei nr. 61409/15.05.2023, prin care a soluţionat cererea de plată a petentei, obiectul cererii de chemare în judecată sub acest aspect nu mai subzistă.

În aceste condiţii, Înalta Curte apreciază că prin soluţionarea cererii de plată a fost realizată pretenţia concretă dedusă judecăţii, astfel că demersul judiciar formulat de reclamantă privind soluţionarea acesteia este la momentul de faţă rămas fără obiect, urmând să fie respins ca atare.

Referitor la solicitarea de obligare a intimatului-pârât la efectuarea plăţii sumei de 117.221 RON, Înalta Curte reţine că atât timp cât autoritatea publică nu a procedat la o examinare proprie şi efectivă a acestei cereri, instanţa nu se poate substitui organului administrativ, apreciind în mod direct asupra îndeplinirii de către recurenta-reclamantă a condiţiilor prevăzute de lege.

Recurenta - reclamantă are posibilitatea de a supune analizei instanţei existenţa unei pasivităţi a pârâtului în ceea ce priveşte soluţionarea cererii de acordare a despăgubirilor, concluzie care se desprinde din conţinutul art. 8 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia,,(...) se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."

Instanţa de contencios administrativ soluţionează acţiunea în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar potrivit art. 18 alin. (1) din acest act normativ, poate dispune, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului administrativ, obligarea autorităţii publice la emiterea unui act administrativ, la eliberarea altui înscris sau la efectuarea unei anumite operaţiuni administrative.

Prin urmare, criticile referitoare la soluţia de respingere ca inadmisibil a primului capăt de cerere sunt neîntemeiate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 164/2022 din 17 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, va casa în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge cel de-al doilea capăt de cerere al acţiunii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L., ca rămas fără obiect, urmând a menţine în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 164/2022 din 17 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge cel de-al doilea capăt de cerere al acţiunii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L., ca rămas fără obiect.

Menţine în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 26 septembrie 2023.