Appeal for failure to pay stamp duty annulled as unstamped; 1,000 RON fine imposed for bad-faith litigation

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 15.02.2023, petentul A., a solicitat instanţei reexaminarea închirierii de anulare a cererii de chemare în judecată care face obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Cluj şi revenirea asupra măsurii anulării cererii sale de chemare în judecată pentru faptul că nu a făcut dovada achitării taxă judiciare de timbru.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin încheierea civilă nr. 164/2023 din 22 martie 2023, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nelegalei timbrări şi în consecinţă, a anulat ca netimbrată cererea de reexaminare formulată de petentul A..

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei încheieri, recurentul - reclamant a declarat recurs susţinând în esenţă că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile din O.U.G. nr. 80/2013.

4. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru neîndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.

(3) Recursul incident şi recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) şi (2)."

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

În prezenta cauză, prin adresa emisă la data de 15 mai 2023 şi comunicată la data de 18 mai 2023, s-a pus în vedere recurentului să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

Or, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei", iar art. 32 din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

Înalta Curte constată că recurentul-reclamant A. nu a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru până la termenul de judecată fixat, deşi a avut cunoştinţă atât de existenţa obligaţiei, cât şi de soluţia de respingere a cererii sale de reexaminare.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului.

Totodată, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., "(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:

a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."

Se constată că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt înregistrate numeroase dosare având ca obiect recurs/contestaţie în anulare, cu conţinut identic, formulate de contestator în aceleaşi condiţii, aşa încât se apreciază că prezenta cale de atac a fost declarată cu rea credinţă şi într-un alt scop decât cel reglementat de lege, constituind doar un prilej de lansare a unor afirmaţii generale, grave, nefundamentate şi nerelevante cadrului procesual, la adresa instanţelor de judecată şi a părţilor chemate în judecată, contestatoarea exercitându-şi astfel în mod abuziv drepturile procesuale.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 12 din C. proc. civ., drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, în caz contrar partea răspunzând pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate şi putând fi obligată şi la plata unei amenzi judiciare. Formularea unei cereri judiciare nu trebuie să constituie o formă de încurajare a abuzului de drept. Această instituţie trebuie să acorde posibilitatea părţii de a beneficia de analizarea pretenţiilor, formulate cu bună - credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.

Astfel, se circumscrie abuzului procesual situaţia în care partea urmăreşte, prin exercitarea drepturilor sale procesuale, îndeplinirea unor obiective aflate în distonanţă cu scopul procesului, respectiv soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzelor.

Consecinţa unor astfel de demersuri este aceea a încărcării în mod nejustificat a rolului instanţelor, atât în ceea ce priveşte instrumentarea unor dosare în care nu se dezbat decât chestiuni procedurale fără finalitate juridică, cât şi prin efectuarea unor activităţi specifice judecăţii (emiterea citaţiilor, adreselor, calcularea unor taxe de timbru, etc) care sunt complexe şi costisitoare.

În concluzie, faţă de vădita soluţie a recursului şi exercitarea repetată a acestei căi de atac, Înalta Curte apreciază că prezenta cale de atac a fost declarată într-un alt scop decât cel reglementat de lege, aspect de natură a contura reaua-credinţă a părţii în exercitarea dreptului prevăzut de art. 503 şi următoarele din C. proc. civ., prin urmare devin incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., astfel încât va aplica numitului A., o amendă judiciară în cuantum de 1000 RON.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi va anula, ca netimbrat, recursul.

Totodată, va aplica prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii civile nr. 164/2023 din 22 martie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

În temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ. aplică recurentului A. amendă judiciară în cuantum de 1000 RON.

Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, în ceea ce priveşte sancţiunea aplicată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.