Challenging a tax authority's suspension decision: validity of service receipt without stamp and timely filing under Law 554/2004
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s decision which rejected the plaintiff’s claims for untimeliness and inadmissibility, leaving the taxpayer’s challenge to the tax authority’s decision to suspend the resolution of its preliminary complaint barred. The dispute concerned a corporate entity in bankruptcy, represented by a judicial liquidator, challenging a decision by the National Agency for Fiscal Administration that suspended the processing of its complaint against a tax assessment covering profit tax, VAT, and excise duties; the core factual conflict centered on whether the 2015 administrative decision was validly served when the proof of receipt lacked a company stamp and clear recipient name, containing only an illegible signature. Relying on Article 11 of Law No. 554/2004 regarding the six-month statute of limitations for challenging individual administrative acts and the one-year absolute limit, the Court held that the lack of a stamp did not invalidate the service, as the receipt contained mandatory details, and the failure to allege specific justifications for non-receipt or to initiate a forgery procedure meant the document retained its presumption of veracity, resulting in the filing of the action in 2021 being deemed tardy.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 115 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, art. 216 alin. (4) din O.U.G. nr. 92/2003, art. 11 din Legea nr. 554/2004, art. 496 C. proc. civ, art. 402 C. proc. civ; Challenging a tax authority's suspension decision: validity of service receipt without stamp and timely filing under Law 554/2004: Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. B., criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi obligarea pârâtei la soluţionarea contestaţiei formulate în cadrul procedurii prealabile.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti sub nr. x/2021, petenta S.C. A. S.R.L. a formulat contestaţie împotriva deciziei FN din luna iunie 2015 emisă de A.N.A.F. - Directia Generală de soluţionare a contestaţiilor şi necomunicată debitoarei pe cale oficială, prin care s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei formulate de petentă împotriva Deciziei de impunere nr. x/31.03.2015 emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Prahova, pentru suma de 8.300.477 RON reprezentând impozit pe profit în sumă de 468.315 RON, dobânzi aferente în sumă de 44.442 RON, penalităţi aferente în sumă de 28.871 RON, TVA în sumă de 2.153.695 RON, dobânzi în sumă de 152.806 RON, penalităţi în sumă de 97.758 RON, accize în sumă de 4.689.318 RON, dobânzi în sumă de 406.854 RON, penalităţi în sumă de 258.418 RON.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 59 din 07 aprilie 2021 Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:
"Admite excepţia tardivităţii formulării cererii formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. B., în contradictoriu cu intimatele A.J.F.P. Prahova şi A.N.A.F. -Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, invocată de pârâtă.
Respinge capătul de cerere având ca obiect anularea Deciziei nr. 198/25.06.2015 emisă de A.N.A.F., ca tardiv formulat.
Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată de instanţă din oficiu.
Respinge capătul de cerere având ca obiect anularea Deciziei de impunere nr. x/2015, ca inadmisibil."
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. B., criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi obligarea pârâtei la soluţionarea contestaţiei formulate în cadrul procedurii prealabile.
În motivarea recursului s-a arătat că instanţa a admis, în mod eronat, excepţia tardivităţii formulării acţiunii şi a reţinut, în mod nelegal, că decizia nr. 198/25.06.2015 a fost comunicată la sediul social al reclamantei la data de 29.05.2015, deşi confirmarea de primire nu conţine ştampila contestatoarei şi nici numele primitorului, ci doar o semnătură indescifrabilă .
A susţinut recurenta că nu a primit niciodată decizia nr. 198/25.06.2015, dovadă în acest sens fiind şi actele depuse de către lichidatorul judiciar în dovedirea contestaţiei formulate, respectiv o decizie fără număr, primită de acesta în cadrul corespondenţei electronice purtate cu serviciul juridic al A.J.F.P. Prahova.
4. Apărările formulate de intimată
Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a hotărârii primei instanţe.
5. Alte aspecte relevante
La primirea dosarului de recurs, în cadrul procedurii de regularizare a cererii de recurs, instanţa de control judiciar a stabilit în sarcina recurentei-reclamante obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON.
Cererea de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a acestei taxe judiciare de timbru a fost respinsă ca tardiv formulată, prin încheierea din 23.09.2021 din dosarul asociat nr. x/2021, astfel încât, faţă de nedepunerea dovezii achitării taxei judiciare de timbru, la termenul din data de 26.01.2023 Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare.
6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Cu titlu prealabil, faţă de calitatea recurentei de societate debitoare supusă procedurii falimentului în cadrul dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul Tribunalului Prahova, Înalta Curte reţine incidenţa dispoziţiilor art. 115 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, astfel încât revine asupra măsurii dispuse prin rezoluţie şi, constatând că prezenta cale de atac este scutită de plata taxei judiciare de timbru, respinge excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare.
Pe fondul recursului promovat, se constată că recurenta a formulat critici doar în privinţa soluţiei de respingere ca tardiv a capătului de cerere vizând anularea deciziei nr. 198/25.06.2015, astfel încât analiza instanţei de recurs va fi limitată doar la acest aspect.
Prin decizia nr. 198/25.06.2015 A.N.A.F. - Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor a decis, în temeiul dispoziţiilor art. 214 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), precum şi ale art. 216 alin. (4) din O.U.G. nr. 92/2003, suspendarea soluţionării contestaţiei formulate de A. S.R.L. împotriva deciziei de impunere nr. x/31.03.2015 emisă de A.J.F.P. Prahova.
Instanţa de fond a admis excepţia tardivităţii formulării cererii şi a respins ca tardiv capătul de cerere vizând anularea deciziei anterior menţionate, reţinând, în esenţă, că reclamanta a formulat acţiunea la data de 7.01.2021, cu mult după expirarea termenelor de 6 luni, respectiv 1 an, prevăzute de art. 11 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004 "(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; b) data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii; c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii; d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile. (2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz."
Din analiza actelor şi lucrările dosarului, în acord cu cele reţinute de prima instanţă, Înalta Curte constată că decizia nr. 198/25.06.2015 a fost comunicată reclamantei la data de 29.06.2025, conform recipisei A.R. (scrisoare recomandată cu confirmare de primire) depuse în copie la dosar fond, iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 7.01.2021.
Singura critică formulată de recurentă vizează necomunicarea deciziei contestate, în contextul în care confirmarea de primire nu conţine ştampila contestatoarei şi nici numele primitorului, ci doar o semnătură indescifrabilă.
Astfel, ştampila este elementul care serveşte la autentificarea semnăturilor şi implicit a actelor şi elimină eventuala incertitudine că actul nu ar fi fost transmis sau nu ar fi fost semnat legal de persoanele în drept. Cu toate acestea, Înalta Curte reţine că lipsa ştampilei în sine, dar şi neindicarea în clar a numelui primitorului şi semnătura indescifrabilă nu atrag nulitatea procedurii de comunicare, câtă vreme confirmarea de primire depusă la dosar conţine toate menţiunile obligatorii, inclusiv pe cea privind calitatea primitorului.
De asemenea, se constată şi faptul că recurenta-reclamantă nu a precizat care ar fi raţiunile, justificările pentru care aspectele menţionate ar impieta asupra valabilităţii comunicării şi nici nu a urmat o eventuală procedură de denunţare a înscrisului ca fals, confirmarea de primire bucurându-se în continuare de prezumţia de veridicitate.
Pentru considerentele expuse, constatând că prima instanţă a interpretat şi aplicat în mod corect prevederile art. 11 din Legea nr. 554/2004 la situaţia de fapt dedusă judecăţii, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul promovat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare.
Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. B., împotriva sentinţei nr. 59 din 07 aprilie 2021 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 26 ianuarie 2023.