Securitate declassification: political surveillance as violation of the right to private life under O.U.G. 24/2008

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 13.01.2021, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat constatarea calităţii pârâtului A. de lucrător al Securităţii.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 248 din 15 februarie 2022, Curtea a admis excepţia tardivităţii invocată de pârât şi a decăzut pe reclamant din proba cu înscrisul intitulat notă informativă datată 13.07.2019 numerotat ca fiind dosarul de fond informativ nr. 37714.

A respins acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe, recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii şi constatarea calităţii pârâtului de lucrător al Securităţii.

În dezvoltarea recursului, recurentul a susţinut, în esenţă, următoarele:

Verificarea intimatului-pârât A., sub aspectul existenţei calităţii de lucrător al Securităţii s-a efectuat în temeiul prevederilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit acestei prevederi, persoanele care îşi exercită dreptul de acces la propriul dosar de Securitate (precum şi urmaşii unei persoane decedate, pe al cărei nume a fost întocmit un astfel de dosar) pot cere verificarea existenţei calităţii de lucrător al Securităţii cu privire la ofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului de Securitate.

Prin cererea nr. x/21.02.2019, adresată C.N.S.A.S. de către doamna B. şi prin cererea nr. x/20.12.2019, adresată de domnul C., se solicita verificarea sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii său subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petenţii au avut acces în temeiul art. 1 alin. (7) şi alin. (8) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificările şi completările ulterioare. Ţinând cont de prevederile art. 1 alin. (7) şi alin. (8) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, cererea formulată este legală.

În fapt, aşa cum rezultă şi din cuprinsul Notei de Constatare nr. x/05.03.2020, precum şi al înscrisurilor, intimatul a fost angajatul fostei Securităţi, având gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroşani (1981-1986).

În calitate de ofiţer al fostei Securităţi, intimatul a participat activ la supravegherea informativă a titularilor dosarelor nr. x şi nr. x (cote CNSAS) şi a luat măsuri abuzive ce presupuneau ingerinţe în viaţa personală a unor persoane, pentru motive tipice poliţiei politice.

Prima instanţă a făcut în speţă o greşită interpretare şi aplicare a prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, devenind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ.

În esenţă, prima instanţă a admis excepţia tardivităţii invocată de pârât privind depunerea filei 30 în dosarul nr. x, iar pe fond a respins acţiunea C.N.S.A.S. considerând că în speţă nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv aceea de a fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Astfel, în mod netemeinic şi nelegal prima instanţă a reţinut în motivarea sentinţei recurate că, pârâtul nu a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, şi anume dreptul la viaţă privată (art. 17 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile şi Politice), demersul pârâtului avea o bază în legislaţia în vigoare, astfel că nu se poate reţine un comportament abuziv ori nelegal al acestuia,

Măsurile dispuse de către intimatul-pârât, astfel cum au fost reţinute în acţiunea introductivă şi în nota de constare nr. x/05.03.2020 au fost măsuri excesive, intruzive în viaţa privată şi neconstituţionale prin raportare la reglementările vremii în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, şi, fără nicio legătură cu apărarea siguranţei naţionale.

Motivaţia politică a urmăririi informative a titularilor dosarelor a fost complet denaturată de către prima instanţă.

Relevantă este intruziunea în viaţa privată, iar nu nivelul de consistenţă a declaraţiilor.

CNSAS nu şi-a bazat acţiunea doar pe un plan de măsuri, ci pe o diversitate de acte şi fapte ale intimatului-pârât în cadrul urmăririi informative, toate având ca finalitate cel puţin intruziunea în viaţa privată a persoanei în cauză.

Din documentele care au stat la baza acţiunii CNSAS reiese pe de o parte implicarea directă a intimatului în urmărirea informativă, iar pe de altă parte realitatea măsurilor intruzive şi coercitive ale Securităţii.

Practica amplă şi constantă a Curţii de Apel Bucureşti şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în sensul că, ascultarea şi colportarea ştirilor difuzate de postul de radio D., respectiv participarea la o manifestaţie anticomunistă, reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Toate documentele menţionate în nota de constatare demonstrează cu prisosinţă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Intimatul-pârât a coordonat activitatea de urmărire informativă a persoanei urmărite. Încadrarea informativă a persoanei urmărite a produs încălcarea dreptului la viaţă privată.

Intimatul-pârât a întocmit şi a semnat olograf un Raport cu propunerea de avertizarea numitului E., prin care propune avertizarea persoanei urmărite.

Măsura avertizării era una dintre cele mai umilitoare pentru demnitatea individului, deoarece presupunea ca, în faţa organelor de Securitate şi de cele mai multe ori şi a organelor de partid sau a colectivului din care făcea parte, persoana urmărită să fie constrânsă a-şi recunoaşte "faptele" (diverse "manifestări împotriva regimului comunist") şi să se angajeze că nu va mai recurge la astfel de manifestări.

Ulterior acestei măsuri, intimatul-pârât a semnat un Raport cu propunerea de începere a supravegherii informative, la data de 13.06.1985, prin care a propus măsurile:

"Încadrarea informativă a obiectivului cu sursele F. şi G. pentru a cunoaşte poziţia şi comportarea elementului după avertizare; Termen: permanent Răspunde: Lt. maj. A..

- Se vor controla şi verifica toate legăturile obiectivului în scopul stabilirii intenţiilor şi a preocupărilor acestuia; Termen: permanent Răspunde: Lt maj. A..

- Se va stabili locul în care obiectivul execută practica de vară şi va fi semnalat organelor de securitate respective, pentru a-l încadra informativ şi a-i cunoaşte activitatea. Termen: 15.06.1985. răspunde: Lt. maj. A..

- În perioada vacanţei de vară, elementul va fi semnalat şi la I.J. Harghita pentru a-i cunoaşte anturajul, preocupările şi acţiunile. Termen: 15.07.1985. răspunde: Lt maj. A..

În funcţie de poziţia elementului, se vor face propuneri de soluţionare a cazului.", I837357 f. x.

Intimatul-pârât, în instrumentarea dosarului nr. x (cotă CNSAS), a dirijat mai multe surse din legătura personală pe lângă persoana urmărită cu scopul de afla care sunt preocupările şi atitudinea acesteia:

"Sarcini: să ne informeze despre comentariile acestui element referitor la concepţiile sale politice. Să informeze dacă încearcă să atragă şi alte persoane la religia baptistă şi ce afirmaţii face privind politica partidului şi statului nostru".

- Măsuri: - "Se vor lua măsuri de încadrare informativă eficientă, Nota în original la mapa elementului.", MRF 37714 HD, f. x.

- "Sarcini: Să ne informeze despre comportarea şi comentariile elementului la locul de muncă/.../;

- Măsuri: Se va identifica numitul H.., va fi verificat şi investigat; Nota în original la mapa elementului., MRF 37714 HD, f. x.

- Sarcini: Să ne informeze despre comentariile acestui element;

- Să ne informeze despre aspectele negative din cadrul sectorului şi stările de pericol.

- Măsuri: Nota în original la mapa elementului", MRF 37714 HD, f. x.

Contrar celor reţinute în sentinţa recurată, documentele menţionate mai sus şi rezoluţiile olografe ale intimatului demonstrează fără putinţă de tăgadă: implicarea directă a intimatului-pârât în urmărirea informativă; urmărirea informativă condusă/coordonată de către intimat nu avea nicio legătură cu apărarea intereselor naţionale, ci avea legătură strict cu motivaţia politică a urmăririi informative; realitatea măsurilor realizate în cadrul urmăririi informative şi a efectelor asupra persoanelor urmărite.

Practica judiciară a arătat constant că, nu are relevanţă dacă ofiţerul de Securitate a ordonat acţiunea abuzivă sau doar a executat un ordin. Din punctul de vedere al prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu modificările şi completările ulterioare, nu prezintă relevanţă dacă foştii ofiţeri de Securitate respectau regulamentele şi ordinele superiorilor şi nici dacă aceştia hotărâseră deschiderea dosarului de urmărire informativă sau participaseră ulterior la instrumentarea acestuia. Din perspectiva definiţiei legale a noţiunii de lucrător al Securităţii, prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, relevante sunt doar calitatea de fost ofiţer de Securitate şi încălcarea unui drept fundamental, - dreptul la viaţă privată - art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, condiţii care sunt îndeplinite în speţă.

De asemenea, prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 nu impun ca un fost ofiţer de Securitate să fi săvârşit mai multe acte de încălcare a unui drept fundamental sau a unei libertăţi fundamentale, fiind suficient şi un singur astfel de caz, pentru reţinerea calităţii de lucrător al Securităţii.

Prin urmare reiese că, activităţile desfăşurate de către intimatul-pârât A., în calitate de angajat ai fostei Securităţi, au îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale recunoscute şi garantate de legislaţie în vigoare la acea dată.

Astfel, a fost încălcat dreptul la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu Privire la Drepturile Civile şi Politice, precum şi de art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Contrar celor reţinute de prima instanţă în sentinţa recurată, sunt îndeplinite condiţiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securităţii". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiţii pentru a se putea reţine calitatea invocată:

- persoana să aibă calitatea de ofiţer, inclusiv acoperit, sau subofiţer al Securităţii în perioada 1945-1989. Or, în cauză, această condiţie este asigurată deoarece, pârâtul a avut gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Judeţean Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroşani (1981-1986);

- în calitatea menţionată la punctul 1 să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Şi această condiţie este asigurată prin acţiunile expuse anterior. Măsurile dispuse de către intimatul-pârât au încălcat drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare la acea dată.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile art. 483 şi următoarele precum şi art. 488 alin. (1) punctul 8 din Noul C. proc. civ. art. 2 lit. a) şi art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, apreciind că susţinerile recurentului nu se pot încadra în motivele de casare limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând în esenţă, următoarele:

Este adevărat că a fost ofiţer în cadrul Departamentul Securităţii Statului în perioada 1977 - 1989 şi, ulterior, în cadrul Serviciului Roman de Informaţii până la pensionare în anul 2004, însă, în niciun caz nu a avut vreodată calitatea de "lucrător al Securităţii", astfel cum este definită prin dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Pentru a se putea considera că o persoana, ofiţer sau subofiţer de securitate sau de Miliţie cu atribuţii pe linie de Securitate a fost "lucrător al Securităţii" este necesar a se dovedi că acea persoana a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, ceea ce intimatul nu a făcut niciodată.

Din acest punct de vedere este evident, din chiar faptele descrise de recurent, dar mai ales din Nota de constatare, ce a stat la baza formulării cererii de chemare în judecată, că faptele ce i se impută se circumscriu exercitării în limitele legale a atribuţiilor sale de serviciu, specifice activităţilor de apărare a siguranţei naţionale şi de prevenire şi combatere a terorismului şi a criminalităţii, că măsurile dispuse în calitate de ofiţer al Securităţii erau şi sunt perfect legale, atât în raport cu normele interne, cât şi cu legislaţia internaţională la care România era parte şi pe care era obligată să o aplice.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului exercitat în cauză

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare:

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită de recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii cu o cerere prin care a solicitat să se aprecieze asupra calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe intimatul-pârât A..

Prin sentinţa recurată acţiunea a fost respinsă, recurentul-reclamant formulând critici de nelegalitate din perspectiva greşitei interpretări şi aplicări a dispoziţiilor art. 2 lit. a) O.U.G. nr. 24/2008, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind fondate, critici subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Aminteşte instanţa de control judiciar că O.U.G. nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o modalitate de condamnare a regimului totalitar comunist, prin deconspirarea lucrătorilor de securitate şi a colaboratorilor acesteia, apreciată ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuării regimului comunist ca societate totalitară.

În realizarea obiectivului propus prin actul normativ, legiuitorul a definit în art. 2 lit. a) noţiunea de lucrător al Securităţii ca fiind "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".

Pe aspectul îndeplinirii acestor condiţii, cu privire la prima condiţie, instanţa de recurs reţine faptul că din cuprinsul Notei de Constatare nr. x/05.03.2020, precum şi al înscrisurilor ataşate acţiunii, rezultă că intimatul-pârât a fost angajatul fostei Securităţi, având gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroşani (1981-1986).

În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie, din aceleaşi înscrisuri rezultă că, în această calitate, intimatul-pârât a participat activ la supravegherea informativă a titularilor dosarelor nr. x şi nr. x (cote CNSAS) şi a luat măsuri abuzive ce presupuneau ingerinţe în viaţa personală a unor persoane, pentru motive tipice poliţiei politice.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte constată că, măsurile dispuse de către intimatul-pârât, astfel cum sunt menţionate în nota de constare nr. x/05.03.2020 au fost măsuri excesive, intruzive în viaţa privată şi neconstituţionale prin raportare la reglementările vremii în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, şi, fără nicio legătură cu apărarea siguranţei naţionale.

Intimatul-pârât a participat activ la supravegherea informativă a titularului dosarului fond informativ nr. x (cotă C.N.S.A.S.), student la Institutul de Mine Petroşani, urmărit pentru că interpreta şi colporta în mod denaturat politica partidului şi statului, precum şi pentru manifestări naţionaliste. În cadrul supravegherii informative, intimatul-pârât a întocmit un Plan privind modul în care se va desfăşura ancheta informativă asupra numitului E., la data de 06.06.1985, prin care a propus clarificarea următoarelor aspecte:

"- Rudele şi relaţiile pe care obiectivul le are în străinătate, natura acestor relaţii şi perioadele în care s-a văzut cu acestea;

- Unde a locuit efectiv în perioada de când este student, dacă a fost interesat să-şi stabilească domiciliul flotant în Petroşani sau nu, cauze şi ce persoane sunt implicate în aceeaşi situaţie;

- Cu cine anume audiază ştirile tendenţioase ale postului de radio autointitulat D., unde şi în ce împrejurări au loc discuţii denigratoare la adresa tării noastre;

- Care a fost poziţia persoanelor în prezenţa cărora avea manifestări ostile, scontând prin acestea să facă declaraţii şi să demaşte preocupările antisociale şi a altor persoane din anturajul său;

- Ce persoane posedă materiale de propagandă naţionalist-iredentiste, unde şi în ce împrejurări se comentează;

- Poziţia pe care o va adopta în viitor, 1837357, f. x".

La aceeaşi dată, intimatul-pârât a semnat şi Procesul-verbal de constatare a efectuării unor acte premergătoare, Petroşani, In 837357, fila x, precum şi o notă privind măsurile combinative ce vor fi întreprinse pentru conspirarea reţelei informative ce a furnizat date despre E., în care se precizează:

"- Pentru conspirarea reţelei informative care a furnizat informaţii în referire la E.., se vor aplica următoarele măsuri combinative:

- în cadrul anchetei ce se va efectua cu E.., vom folosi datele rezultate din declaraţiile date de I.., A.T.L şi J., persoane ce fac parte din anturajul obiectivului.

- de asemenea, elementului i se va crea convingerea că A.T.L. şi J.. sunt persoanele ce au furnizat date despre comportarea necorespunzătoare avută.

Astfel, sursele K. şi L. nu vor fi suspicionate de element, fiind totodată instruite în mod diversificat cu privire la comportamentul şi atitudinea pe care să o adopte în relaţiile cu E.."

Mai multe declaraţii ale persoanelor menţionate se găsesc arhivate la dosar fond informativ.

Totodată, intimatul-pârât a întocmit şi semnat olograf un Raport cu propunerea de avertizare a numitului E., prin care propune avertizarea persoanei urmărite, fapt ce reiese şi din Declaraţia semnată de cel avertizat.

Măsura avertizării era una dintre cele mai umilitoare pentru demnitatea individului, deoarece presupunea ca, în faţa organelor de Securitate şi de cele mai multe ori şi a organelor de partid sau a colectivului din care făcea parte, persoana urmărită să fie constrânsă a-şi recunoaşte "faptele" (diverse "manifestări împotriva regimului comunist") şi să se angajeze că nu va mai recurge la astfel de manifestări.

Ulterior acestei măsuri, intimatul-pârât a semnat un Raport cu propunerea de începere a supravegherii informative, la data de 13.06.1985, prin care propune măsurile:

"- Încadrarea informativă a obiectivului cu sursele F. şi G. pentru a cunoaşte poziţia şi comportarea elementului după avertizare; Termen: permanent. Răspunde: Lt maj. A..

- Se vor controla şi verifica toate legăturile obiectivului în scopul stabilirii intenţiilor şi a preocupărilor acestuia; Termen: permanent Răspunde: Lt. maj. A..

- Se va stabili locul în care obiectivul execută practica de vară şi va fi semnalat organelor de securitate respective, pentru a-l încadra informativ şi a-i cunoaşte activitatea. Termen: 15.06.1985. răspunde: Lt. maj. A..

- În perioada vacanţei de vară, elementul va fi semnalat şi la I.J. Harghita pentru a-i cunoaşte anturajul, preocupările şi acţiunile. Termen: 15.07.1985. răspunde: Lt maj. A..

- În funcţie de poziţia elementului, se vor face propuneri de soluţionare a cazului", 1837357 f. x.

De altfel, mai multe surse din legătura intimatului-pârât au fost dirijate cu sarcini pe lângă persoana verificată, cu scopul de a-i fi urmărite preocupările, aşa cum rezultă din notele informative aflate la dosar fond informativ .

Prima instanţă a constatat că, demersul intimatului-pârât avea o bază în legislaţia în vigoare, astfel că nu se poate reţine un comportament abuziv ori nelegal al acestuia, şi, în plus, activitatea de supraveghere şi propunerea de avertizare nu s-au realizat pentru că s-ar fi interpretat şi colportat în mod denaturat politica partidului şi statului, ci pentru că persoana respectivă ar fi reprezentat, un pericol pentru siguranţa statului.

Totodată, pentru a justifica măsurile abuzive, intruzive ale intimatului-pârât, instanţa de fond a pus accentul pe manifestările naţionaliste al persoanei urmărite, care ar fi pus în pericol statul român.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte observă că, în realitate, măsurile intimatului-pârât A. au avut în vedere atitudinile anticomuniste ale persoanei urmărite. În acest sens sunt aspectele consemnate expres în "Planul privind modul în care se va desfăşura ancheta informativă asupra numitului E.", la data de 06.06.1985 în care se dispune:

"/.../Cu cine anume audiază ştirile tendenţioase ale postului de radio autointitulat D., unde şi în ce împrejurări au loc discuţii denigratoare la adresa tării noastre./.../".

Acest tip de practică a Securităţii era prin ea însăşi o practică în contradicţie flagrantă cu principiile democratice.

Observă Înalta Curte că, instanţa de fond, în sentinţa recurată, nu a reţinut motivaţia politică a urmăririi informative, astfel că a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor legale privind caracterul măsurilor luate de către intimatul-pârât, câtă vreme, măsurile luate de acesta au condus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

De asemenea, reţine Înalta Curte că, intimatul-pârât a participat şi la instrumentarea dosarului nr. x Hunedoara, deschis asupra unui angajat la IM Bărbăteni, fost condamnat la locul de muncă ca urmare a săvârşirii actelor de dezordine din august 1977 de la Lupeni.

Astfel, intimatul-pârât a dirijat mai multe surse din legătura personală pe lângă persoana urmărită cu scopul de afla care sunt preocupările şi atitudinea acesteia:

"- Sarcini: să ne informeze despre comentariile acestui element referitor la concepţiile sale politice. Să informeze dacă încearcă să atragă şi alte persoane la religia baptistă şi ce afirmaţii face privind politica partidului şi statului nostru.

- Măsuri: Se vor lua măsuri de încadrare informativă eficientă, Nota în original la mapa elementului, MRF 37714 HD

- Sarcini: Să ne informeze despre comportarea şi comentariile elementului la locul de muncă (...);

- Măsuri: Se va identifica numitul H.., va fi verificat şi investigat; Nota în original la mapa elementului, MRF 37714 HD

- Sarcini: Să ne informeze despre comentariile acestui element;

- Să ne informeze despre aspectele negative din cadrul sectorului şi stările de pericol.

- Măsuri: Nota în original la mapa elementului, MRF 37714 HD".

Din aspectele expuse anterior, Înalta Curte reţine implicarea ofiţerului în obţinerea informaţiilor respective.

Este relevant faptul că simpla obţinere a unor informaţii cu caracter personal referitoare la cei urmăriţi de Securitate, fără cunoştinţa şi fără acordul acestora şi pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naţionale, constituia o violare a dreptului la viaţă privată.

Instanţa de fond a constatat că activitatea întreprinsă de intimatul-pârât a fost prevăzută de lege, a fost justificată în mod obiectiv, fie de comportamentul persoanei supravegheate, fie de importanţa economică a obiectivului, iar prin măsurile şi/sau actele întreprinse, acesta nu ar fi lezat drepturi sau libertăţi fundamentale.

Instanţa de control judiciar observă că, titularul dosarului nr. x Hunedoara (cotă CNSAS) angajat la I.M. Bărbăteni, "fost condamnat 4 ani închisoare cu executare la locul de muncă ca urmare a săvârşirii actelor de dezordine din august 1977 de la Lupeni". Participarea la evenimentele de la Lupeni din 1977 (în fapt o grevă a minerilor) a reprezentat eo ipso o atitudine potrivnică regimului comunist. Cu toate acestea, instanţa de fond reţine:

"Referitor la notele informative redactate de către pârât cu privire la di. M.., Curtea va reţine o lipsă de consistenţă a declaraţiilor din punctul de vedere al pretinselor delaţiuni împotriva politicii partidului şi statului".

Prin urmare, Înalta Curte constată implicarea directă a intimatului-pârât în urmărirea informativă, şi, totodată, faptul că urmărirea informativă condusă/coordonată de către intimatul-pârât nu avea nicio legătură cu apărarea intereselor naţionale, ci avea legătură strict cu motivaţia politică a urmăririi informative.

Diversitatea măsurilor dispuse de intimatul-pârât, demonstrează intruziunea în viaţa privată a persoanei urmărite prin aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse, toate acestea infirmând motivarea primei instanţe şi demonstrează interpretarea şi aplicarea eronată a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Încălcarea dreptului la viaţă privată s-a produs în momentul în care Securitatea, cu participarea intimatului-pârât, care a dispus dirijarea reţelei informative, a pătruns în intimitatea persoanei urmărite, prelucrând informaţii privitoare la opiniile, intenţiile, preocupările şi viaţa sa de zi cu zi, ce ajungeau să fie cunoscute, în amănunt, de către o autoritate represivă a fostului regim.

În momentul în care informaţiile referitoare la preocupările şi opiniile unei persoane erau preluate şi prelucrate de Securitate şi deveneau obiect de lucru al acesteia, pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naţionale, se producea încălcarea dreptului la viaţă privată.

Nu prezintă relevanţă dacă informaţiile au fost obţinute prin presiuni sau prin mijloace mai puţin violente. Important este faptul că simpla folosire a unor informaţii cu caracter personal referitoare la o persoană urmărită de Securitate pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naţionale, ci erau legate de interesele politice ale regimului comunist, constituia o violare a dreptului la viaţă privată.

De asemenea, e lipsit de importanţă şi dacă informaţiile obţinute duceau sau nu la îngreunarea situaţiei celui urmărit, sau dimpotrivă, duceau la concluzia că cel urmărit nu avea opinii critice la adresa regimului.

Din perspectiva definiţiei date de legiuitor noţiunii de lucrător al Securităţii, are însemnătate imixtiunea arbitrară a autorităţilor, reprezentate de intimat, în viaţă personală a celor urmăriţi. Această împrejurare demonstrează încălcarea dreptului la viaţă privată (prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului).

Odată ce informaţii care ar fi trebuit să rămână în sfera privată deveneau obiectul de lucru al autorităţilor, care le prelucrau, pentru motive lipsite de legătură cu siguranţa naţională, este dovedită ingerinţa în viaţa personală a celui urmărit de către Securitate.

Înalta Curte reţine că, definiţia legală a noţiunii de lucrător nu presupune situaţiile în care respectivele persoane (ofiţeri, subofiţeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceştia suprimau sau îngrădeau drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Din punctul de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susţinere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securităţii care respectând instrucţiunile din acea vreme ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi şi libertăţi fundamentale stipulate de Constituţia de la acea dată, precum şi de pactele internaţionale, la care România era parte, respectivul se înscria în sfera lucrătorilor Securităţii, în sensul O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Concluzionând, reţine instanţa de control judiciar că, ascultarea şi colportarea ştirilor difuzate de postul de radio D., respectiv, participarea la o manifestaţie anticomunistă, reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar faptele intimatului-pârât, care a coordonat activitatea de urmărire informativă a persoanei urmărite a produs încălcarea dreptului la viaţa privată.

Prin urmare, aspectele invocate de recurentul-reclamant prin cererea de recurs sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, care nu reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul. Va casa sentinţa recurată şi, rejudecând: va admite acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Va constata calitatea pârâtului A. de lucrător al Securităţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 248 din 15 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Admite acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Constată calitatea pârâtului A. de lucrător al Securităţii.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.