Judicial review of audiovisual administrative sanction: validity of cassation grounds challenging protection of minors in news reporting

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 05.07.2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, anularea Deciziei nr. 126/03.06.2021 emise de pârât, prin care a fost sancţionată cu somaţie publică de intrare în legalitate, pentru încălcarea art. 71 alin. (1) din Decizia CNA nr. 220/2011.

2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 999 din 18 mai 2022, Curtea a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în tot a hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii şi anularea Deciziei CNA nr. 126/03.06.2021.

A apreciat recurenta că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material. După ce a prezentat cele reţinute de prima instanţă, a susţinut că libertatea presei este esenţială într-o societate democratică şi că presa are obligaţia să relateze ceea ce este de actualitate, să fie obiectivă şi să prezinte aceste date prin cercetarea surselor şi verificarea informaţiilor la un nivel care să reducă pe cât posibil un risc, de altfel inerent, dinamicii acestei activităţi, respectiv acela al difuzării unor ştiri false. A făcut referire la cauza Dalban C. României, în care CEDO a stabilit că pentru a aprecia dacă a existat o încălcare a libertăţii de exprimare, trebuie să se ţină cont inclusiv de rolul esenţial jucat de presă într-o societate democratică.

A mai apreciat recurenta că, pentru fundamentarea sentinţei, instanţa de fond a folosit argumente contradictorii, citând din considerentele hotărârii.

A mai arătat recurenta că jurnaliştii B. au acţionat astfel încât să nu fie identificaţi sub nicio formă cei doi minori, nedifuzând imagini ale acestora sau vreun detaliu cu privire la identitatea lor, cazul prezentat de postul de televiziune fiind tratat la modul general pentru că nu minorii implicaţi, ci situaţia de fapt reclamă intervenţia în interesul superior al minorilor.

În continuarea argumentelor sale, recurenta-reclamantă a prezentat situaţia de fapt dedusă judecăţii, concluzionând că, în conformitate cu regulile jurnalismului, au fost prezentate punctele de vedere ale persoanelor responsabile implicate şi care ar fi trebuit să vegheze ca astfel de situaţii să nu se întâmple şi, totodată, în conformitate cu excepţia din articolul de lege vizat, postul de televiziune a acţionat în interesul superior al minorilor, aceştia nefiind, de fapt, subiectul ştirilor difuzate.

4. Apărările formulate

Intimatul-pârât Consiliul Naţional al Audiovizualului a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că sentinţa este legală şi temeinică.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată, în raport cu argumentele prezentate de recurenta-reclamantă şi cu apărările intimatului-pârât, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Preliminar, Înalta Curte constată că, deşi recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinerile sale nu se pot circumscrie ipotezei avute în vedere de acest text legal.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de apreciere a situaţiei de fapt deduse judecăţii ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentei în raport de soluţia instanţei de fond.

Înalta Curte constată că deşi, la nivel formal, recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., memoriul de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea acestui motiv de casare.

O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei şi apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanţa fondului încalcă sau reprezintă o greşită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

Alegaţiile din cererea de recurs nu se referă la nelegalitatea hotărârii recurate, recurenta limitându-se să expună aprecieri privind libertatea presei şi aspectele de fapt ale cauzei, opinând că a respectat prevederile art. 71 din Codul audiovizualului.

Însă, deşi motivul de nelegalitate prevăzut de pct. 8 al art. 488 C. proc. civ. a fost invocat numai la nivel formal, Înalta Curte apreciază că susţinerea din recurs, referitoare la aspectul că instanţa ar fi folosit argumente contradictorii, se poate circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., astfel că recursul urmează a fi analizat din perspectiva acestui motiv de casare.

Contrar afirmaţiilor recurentei-reclamante, din considerentele hotărârii rezultă fără echivoc faptul că instanţa a procedat la o analiză proprie a argumentelor evocate prin acţiune şi a apărărilor părţilor, a analizat probele administrate şi a dezlegat fondul cauzei cu respectarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Citatele extrase din motivarea primei instanţe, subliniate prin recurs de către recurentă în evidenţierea unei aşa-zise contradictorialităţi a argumentelor hotărârii, nu conduc la concluzia că este întemeiată critica recurentei, aceasta prezentând fragmente scoase din context.

Or, considerentele hotărârii recurate trebuie citite şi interpretate ca un întreg. Astfel, Înalta Curte, analizând motivarea hotărârii atacate, constată că judecătorul fondului nu a expus argumente contradictorii, ci s-a raportat la obiectul cauzei, la situaţia de fapt, a punctat cele prezentate/menţionate în cursul ştirilor/emisiunilor informative pentru care reclamanta a fost sancţionată cu somaţie publică, după care a prezentat motivele pentru care a considerat că autoritatea pârâtă, Consiliul Naţional al Audiovizualului, nu a greşit prin decizia ce face obiectul acţiunii, de vreme ce scopul invocat de reclamantă, atragerea atenţiei autorităţilor, putea fi realizat fără a fi prezentate elemente factuale care să ducă la identificarea minorilor.

Prin urmare, nu este fondată nici susţinerea din recurs ce ar putea fi subsumată ipotezei prevăzute de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că hotărârea ar conţine motive contradictorii.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivarea primei instanţe este legală, fiind posibilă exercitarea controlului judiciar asupra hotărârii pronunţate, şi oferă garanţiile unui proces echitabil, astfel că, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 999 din 18 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 septembrie 2023.