Transfer refusal upheld: prosecutor's challenge to Council's denial of move to military office dismissed

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2023

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Contestaţia judiciară

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2022, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii:

1) anularea Hotărârii nr. 642/22.03.2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Procurori;

2) obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii, secţia de Procurori, conform art. 6 Regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Ministerului Apărării Naţionale, să emită o hotărâre prin care să admită cererea sa de transfer la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi.

În motivarea contestaţiei, partea a arătat faptul că, la data de 06.08.2021, a formulat o cerere de transfer în funcţia de procuror militar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, cerere care a fost înregistrată sub numărul x/21.03.2022. La data de 22.03.2022, prin Hotărârea nr. 642 Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, cererea de transfer a fost respinsă, întrucât D.I.I.C.O.T. a exprimat un punct de vedere nefavorabil acestui transfer, prin raportare la situaţia operativă existentă la nivelul judeţelor Suceava şi Botoşani, la competenţa structurii specializate care este în continuă creştere, precum şi la proximitatea celor două judeţe de zona de conflict din Ucraina, existând o atenţie deosebită în ceea ce priveşte traficul de minori şi persoane, traficul de migranţi, contrabanda cu armament şi materiale explozive, trafic de droguri şi substanţe psihoactive, dar şi infracţiuni de terorism sau cele care vizează siguranţa naţională.

Contestatorul a menţionat faptul că, la adoptarea soluţiei cu privire la cererea de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia de Procurori a avut în vedere doar avizul nefavorabil exprimat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava, cu ignorarea celorlalte criterii instituite prin art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Ministerului Apărării Naţionale privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele sau parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, respectiv vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror, vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul şi existenţa avizului favorabil privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer în activitate.

De asemenea, parte a susţinut faptul că volumul său de activitate la parchetul unde îşi desfăşoară în prezent activitatea este diferit de cel consemnat în conţinutul avizului nefavorabil. În realitate, are în lucru 143 dosare din care 63 sunt trecute în evidenţa pasivă a cauzelor cu autori necunoscuţi. Cu alte cuvinte, are efectiv în lucru un număr de 80 de dosare din care doar 9 sunt mai vechi de 5 ani.

La fel, nu corespunde realităţii nici precizarea că situaţia operativă a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava este una în creştere pentru anul 2022, având în vedere că, în primele 4 luni ale anului 2021, la nivelul acestei structuri specializate s-au înregistrat 89 de dosare penale, iar în primele 4 luni ale anului curent au fost înregistrate 90 de dosare penale.

Contestatorul a apreciat că Hotărârea nr. 642/22.03.2022 este una arbitrară, întrucât motivarea soluţiei de respingere a cererii de transfer nu a avut în vedere criterii obiective. În plus de aceasta, în sesiunea de transferuri din data de 22.03.2022, s-au aprobat toate cererile de transfer la parchetele militare, cu excepţia celei pe care partea a formulat-o, iar din motivarea hotărârilor de admitere rezultă că secţia de procurori nu a analizat volumul de activitate al fiecărui procuror, aşa cum s-a procedat în cazul său, ci a analizat volumul de activitate al unităţii de parchet în cadrul căreia procurorul îşi desfăşura activitatea.

2. Soluţia de declinare

Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 102 din 17.10.2022, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

3. Soluţia instanţei

3.1. Consideraţii generale

După cum s-a precizat la pct. 1 al acestei decizii, contestatorul A. a învestit instanţa de contencios administrativ competentă cu cererea de verificare a legalităţii Hotărârii nr. 642/22.03.2022 prin care secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea de transfer de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi.

În esenţă, sistematizând criticile prezentate de parte, Înalta Curte reţine că actul administrativ unilateral cu caracter individual dedus judecăţii este contestat sub următoarele aspecte:

(i) motivarea deficitară pe soluţia de respingere a cererii de transfer, deoarece nu au fost examinate în concret toate criteriile instituite de Regulamentul comun aplicabil în cauză;

(ii) ierarhizarea nepermisă a criteriilor statuate de dispoziţiile a art. 5 alin. (3) din Regulamentul în discuţie;

Analizând motivele de nelegalitate ale Hotărârii nr. 642/22.03.2022 emise de secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prezentate în cadrul contestaţiei de faţă, precum şi apărările dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar de către intimat, prin prisma cadrului normativ aplicabil şi a documentaţiei care a stat la baza adoptării acestei hotărâri, Înalta Curte reţine următoarele:

3.2. Referitor la nerespectarea principiului motivării actului administrativ

Într-adevăr, un act administrativ este motivat atunci când el enunţă motivele de fapt şi de drept pentru care autorul său îl consideră justificat.

Motivarea reprezintă o condiţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ.

Altfel spus, motivarea este o condiţie de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar şi neechivoc a raţionamentului instituţiei emitente a actului. Aşadar, motivarea este o formalitate substanţială a cărei absenţă sau insuficienţă antrenează invaliditatea actului.

Motivarea urmăreşte o dublă finalitate: îndeplineşte o funcţie de transparenţă a procedurilor administrative în profitul cetăţenilor care vor putea astfel să verifice dacă actul este sau nu întemeiat şi permite autorităţii judiciare să exercite controlul de legalitate asupra acestuia. Din această cauză, motivarea trebuie să expună într-un mod clar şi neechivoc raţionamentele instituţiei publice care a emis actul administrativ. De asemenea, motivarea trebuie să indice în mod expres baza juridică a actului adoptat.

O motivare insuficientă sau greşită este considerată a fi echivalentă cu lipsa motivării actului administrativ, iar aceasta atrage nulitatea sau nevalabilitatea lui.

Contrar susţinerilor contestatorului, Înalta Curte apreciază că intimatul a examinat în mod efectiv şi concret toate criteriile prevăzute în mod cumulativ de dispoziţiile art. 1 alin. (8) şi (9) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Ministerului Apărării Naţionale privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele sau parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, aprobat prin Ordinul nr. M 47/2014 al Ministrului Apărării Naţionale şi Hotărârea nr. 176/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare. Scopul unui astfel de demers a fost acela de a asigura un just echilibru între interesul public ce se impunea a fi ocrotit şi drepturile ori interesele legitime private ale solicitantului care puteau fi lezate prin actul administrativ vizat de cererea de transfer.

Mai precis, secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat în mod coroborat datele privind situaţia personală, traseul profesional parcurs de contestator, vechimea sa în funcţia de procuror, dar şi în unitatea de parchet unde îşi desfăşoară activitatea şi unde solicită transferul, situaţia posturilor, încărcătura pe procuror şi pe schemă existentă la parchetele implicate în procedura transferului, avizele emise de aceste parchete, precum şi necesitatea asigurării bunei funcţionării a acestor parchete. Concluzia la care ajuns secţia pentru Procurori a fost aceea că motivele de ordin personal şi profesional invocate de contestator în susţinerea cererii de transfer nu reprezentau situaţii excepţionale de natură să determine inversarea raportului de preeminenţă dintre interesul public al bunei funcţionări a instanţei şi interesul privat al judecătorului.

În raport de aspectele anterior descrise, Înalta Curte apreciază că principiul motivării actelor administrative a fost respectat de emitentul hotărârii deduse controlului de legalitate al instanţei.

3.3. Referitor la cererea de transfer

În motivarea cererii de transfer, contestatorul a invocat motive personale şi profesionale, mai precis faptul că este căsătorit şi locuieşte împreună cu soţia şi copilul minor în judeţul Suceava, că a dobândit gradul profesional de procuror aferent Parchetului de pe lângă tribunal în urma concursului de promovare pe loc în funcţii de execuţie din data de 26.11.2017. Contestatorul a precizat şi faptul că, prin admiterea cererii de transfer la unitatea de parchet solicitată, activitatea DIICOT Suceava nu ar fi afectată, în condiţiile în care la această unitate de parchet îşi desfăşoară efectiv activitatea 8 procurori, iar gradul de ocupare a schemei de personal este de 88%, în timp ce la parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi sunt neocupate 4 funcţii de execuţie şi 2 de conducere, aşa cum rezultă din situaţia posturilor la parchete din data de 08.07.2021, publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Ministerului Apărării Naţionale privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele sau parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, la solicitările de transfer pot fi avute în vedere următoarele criterii:

a) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;

b) vechimea la instanţa sau parchetul de unde provine solicitantul;

c) vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului militar la care se solicită numirea;

d) existenţa avizului favorabil privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru îndeplinirea calităţii de ofiţer în activitate.

Din conţinutul hotărârii atacate, rezultă faptul că partea avea la momentul formulării cererii de transfer vechime de 13 ani şi 5 luni în funcţia de procuror, precum şi vechime de 2 ani şi o lună la unitatea de parchet unde îşi desfăşoară activitatea. De asemenea, contestatorul figura cu următorul volum de activitate: 200 de dosare în lucru, din care 12 mai vechi de 5 ani. În situaţia admiterii cererii de transfer, aceste dosare trebuiau repartizate celorlalţi procurori din cadrul unităţii de parchet, ceea ce ar fi afectat semnificativ activitatea de urmărire penală efectuată de ceilalţi colegi procurori. Pe acest aspect, Înalta Curte reţine faptul că nu s-a probat de către contestator susţinerea potrivit căreia volumul său de activitate ar fi fost considerabil mai redus.

În acelaşi timp, emitentul actului contestat în cauză a avut în vedere şi conţinutul avizului negativ exprimat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava în care se arată faptul că situaţia operativă la nivelul judeţelor Suceava şi Botoşani este în continuă creştere, iar cauzele au grad de complexitate ridicat, ele vizând traficul de minori şi de persoane, traficul de imigranţi, contrabanda cu armament şi materiale explozive, traficul de droguri, dar şi infracţiuni de terorism şi cele care vizează siguranţa naţională. În ultimii 5 ani, fluctuaţia de personal a fost însemnată, iar din cele 7 posturi de procuror cu funcţie de execuţie 1 post este vacant, iar, din data de 01.04.2022, 1 post va deveni vacant prin pensionare.

Prin urmare, Înalta Curte consideră că, în raport de aceste date, soluţia secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este judicioasă.

Totodată, contrar susţinerilor contestatorului, emitentul hotărârii contestate nu a acordat prioritate vreunuia dintre criteriile anterior nominalizate, ci a procedat la analizarea coroborată a acestora, prin raportare la conţinutul avizelor exprimate cu privire la această cerere şi la întreaga documentaţie existentă la dosar.

În consecinţă, Înalta Curte nu poate reţine faptul că intimatul a acţionat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: dreptul de apreciere a fost exercitat de către intimat în limitele competenţei sale legale, cu luarea în apreciere a criteriilor statuate de art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun aplicabil în cauză, iar justul echilibru care trebuie să existe între interesul personal şi interesul public a fost respectat.

3.4. Temeiul legal al soluţiei pronunţate

În consecinţă, pentru toate considerentele anterior expuse, în baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 642/22.03.2022 prin care Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Procurori i-a respins cererea de transfer de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 642 din 22 martie 2022, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru Procurori, ca nefondată.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 15 iunie 2023.