Tax evasion appeal: transfer of venue due to suspected judicial bias from related surveillance of local magistrates

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 1 februarie 2023, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. x/2023, cererea petentului A., prin care a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Braşov, respectiv apel declarat împotriva Sentinţei penale nr. 244/S pronunţată la data de 11 noiembrie 2022 de Tribunalul Braşov.

În susţinerea cererii, petentul a solicitat să se aibă în vedere că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor din cadrul instanţei la care urmează să se judece cauza este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi a calităţii părţilor.

Petentul a menţionat că există motive întemeiate de bănuială legitimă, că în cazul judecării apelului de către Curtea de Apel Braşov, nu poate beneficia de imparţialitate şi de un proces echitabil, potrivit art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere că prima instanţă, în speţă Tribunalul Braşov, l-a condamnat pentru infracţiunea de complicitate la cumpărare de influenţă, unul din motivele trimiterii în judecată fiind acela că ar fi ajutat pe numitul B. să cumpere influenţa unor judecători din cadrul Curţii de Apel Braşov în vederea obţinerii unei sentinţe mai uşoare într-o cauză penală.

Astfel, a subliniat că presa locală deja publicase mai multe articole cu privire la fapta pentru care a fost cercetat în faza de urmărire penală în Dosarul penal nr. de x/2015 din care, prin rechizitoriul din 25 noiembrie 2015, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov a dispus trimiterea în judecată a mai multor persoane cercetate, formându-se Dosarul penal nr. x/2015, care a fost soluţionat definitiv de Curtea de Apel Alba-Iulia, prin pronunţarea Deciziei penale nr. 458/2020 din data de 23 iulie 2020, ca urmare a strămutării cauzei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin sentinţa penală din data de 20 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017.

De asemenea, s-a învederat faptul că în acest dosar de urmărire penală, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov efectuase acte de cercetare penală şi cu privire la membrii completului de judecată din cadrul Curţii de Apel Braşov ce urma să judece cauza în apel (Dosar nr. x/2015).

Totodată, a susţinut că presiunea mediatică existentă la nivelul întregii Curţi de Apel Braşov, că s-a încercat cumpărarea de influenţă a judecătorilor din cadrul acestei instanţe, ridică suspiciunea rezonabilă că nu va putea beneficia de o judecată imparţială în vederea pronunţării unei soluţii penale echitabile, mai ales că au fost dispuse măsuri de supraveghere asupra a doi judecători din cadrul acestei instanţe, care au fost cercetaţi şi faţă de care s-a dispus clasarea.

Opinează petentul că presiunea mediatică existentă la nivelul întregii Curţi de Apel Braşov, că s-ar fi încercat cumpărarea de influenţă a judecătorilor, duce la concluzia că orice judecător care ar judeca prezenta cauză ar putea avea reţinere în a analiza echitabil, imparţial cauza supusă controlului judiciar în vederea pronunţării unei soluţii penale echitabile.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 71 şi urm. C. proc. pen. rap. la art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., fiind ataşate cererii de strămutare, în probaţiune, Decizia penală nr. 458/2020 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov nr. 1610/VIII/3 din 15 octombrie 2015.

Cauza a fost repartizată Completului nr. 2 cu prim termen de judecată la data de 14 februarie 2023.

Prin informaţiile transmise de către Curtea de Apel Braşov, s-a arătat că petentul nu a făcut dovada unei mediatizări excesive în prezent şi nu a fost provocată o tulburare a ordinii publice, care să conducă la strămutarea cauzei.

De asemenea, s-a arătat că este relativ nou constituit completul de judecată căruia i s-a repartizat cauza privindu-l pe petent, neexistând, aşadar, o legătură între membrii completului şi motivele invocate de petent în cererea de strămutare, referitoare la cumpărarea de influenţă ori la presiunea mediatică.

S-a apreciat că simpla supoziţie, afirmaţie nedovedită, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, care trebuie să se bazeze pe fapte sau împrejurări care să constituie dovezi ale afectării imparţialităţii judecătorilor.

Prin urmare, în urma analizei motivelor ce face obiectul cererii de strămutare, s-a considerat că nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute de lege, la Curtea de Apel Braşov sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a cauzei, nefiind evidenţiate împrejurări din care să rezulte că imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., instanţa supremă reţine că, potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Ca prim aspect, se observă că, prin Rechizitoriul nr. x/2015 din data de 27.06.2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Braşov, înregistrat pe rolul Tribunalului Braşov la data de 28.06.2016 sub nr. x/2016, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la cumpărare de influenţă, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 292 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În fapt, în cuprinsul actului de sesizare, s-a reţinut, în esenţă, că pe parcursul anului 2015 (începând cu luna martie), în scopul de a-l ajuta pe numitul B. să obţină o soluţie frauduloasă de achitare în Dosarul nr. x/2013 al Curţii de Apel Braşov (apel împotriva sentinţei prin care a fost condamnat în primă instanţă de Judecătoria Braşov la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracţiuni comise cu violenţă, între care lipsire de libertate în mod ilegal, sentinţa fiind pronunţată la data de 05.02.2015), inculpatul A., cunoscând că B. este dispus să dea sume importante de bani pentru a obţine achitarea, l-a pus în legătură prin intermediul soţiei sale, numita C., cu numitul D. pentru ca acesta la rândul lui să îl pună în legătură cu numitul E., pe care acesta l-a prezentat ca fiind o persoană cu influenţă în justiţie prin persoanele pe care le cunoaşte la cel mai înalt nivel (procuror şef DNA), iar apoi a coordonat mai multe întâlniri la care s-a discutat problema acestuia în justiţie, păstrând legătura direct, prin intermediul telefonului sau online, sau indirect, prin intermediul numiţilor F. şi D., cu acesta, punându-se de acord asupra modalităţii de acţiune.

Totodată, în sarcina inculpatului A. s-a mai reţinut că pe parcursul anului 2015 (începând cu luna martie), pentru a obţine rejudecarea dosarului în care prin Sentinţa nr. 158/04.03.2013 a Judecătoriei Târgu Mureş, rămasă definitivă prin Decizia nr. 597/R/11.11.2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş, a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea unor infracţiuni de şantaj, de la executarea căreia s-a sustras plecând în Dubai (Emiratele Arabe Unite), şi în final achitarea sa frauduloasă, a convenit cu soţia sa, C., ca aceasta să se întâlnească în mai multe rânduri, prin intermediul numitului D., cu numitul E., care a pretins că are influenţa necesară în justiţie, fapt pe care sus-numita l-a şi realizat în perioada martie - mai 2015, inculpatul acceptând ca în schimbul unor sume de bani, respectiv păstrarea pentru sine a banilor obţinuţi din vânzarea nefiscalizată a unei părţi din mărfurile importate de inculpat şi soţia sa din Polonia prin intermediul S.C. G. S.R.L., aproximativ 40.000 de euro, să intervină prin persoanele pe care le cunoaşte la cel mai înalt nivel (procuror şef DNA) pentru obţinerea soluţiei de achitare dorită.

O particularitate a cauzei este dată de faptul că acest dosar a fost constituit urmare a disjungerii din Dosarul nr. x/2015, dosar în care, prin rechizitoriul din data de 25.11.2015, s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracţiuni de corupţie, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, a numiţilor E., H., B., C., D., I., J. şi care a fost înregistrat la Tribunalul Braşov sub nr. x/2015.

Ulterior, prin Sentinţa penală nr. 157 din 20 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte a strămutat judecarea apelurilor declarate în Dosarul nr. x/2015 de la Curtea de Apel Braşov la Curtea de Apel Alba-Iulia.

S-a reţinut în această sentinţă a instanţei supreme că, printre faptele pentru care sunt trimişi în judecată inculpaţii din Dosarul nr. x/2015 al Curţii de Apel Braşov, se află şi infracţiunea de trafic de influenţă vizând determinarea magistraţilor Curţii de Apel Braşov să adopte o soluţie frauduloasă de achitare în Dosarul nr. x/2013, în faza de urmărire penală au fost audiaţi mai mulţi judecători ai Curţii de Apel Braşov, s-au dispus măsuri de supraveghere tehnică asupra a doi judecători din cadrul Curţii de Apel Braşov, care sunt cercetaţi într-o cauză disjunsă, iar dosarul a fost intens mediatizat.

Astfel, s-a apreciat de către instanţa supremă că aspectele menţionate au natura împrejurărilor reglementate de dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., astfel că, pentru evitarea oricărei suspiciuni privind lipsa de imparţialitate şi obiectivitate a judecătorilor Curţii de Apel Braşov în soluţionarea dosarului nr. x/2015 şi în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil, conform dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, se impune admiterea cererii de strămutare formulată de petentul B. şi strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia.

Înalta Curte observă că cele două dosare penale sunt în strânsă legătură, cel puţin în ceea ce priveşte activitatea infracţională reţinută în sarcina petentului, în rechizitoriu, cu referire la inculpatul B., căruia i s-a admis cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Braşov pentru motivele arătate mai sus, care se suprapun în mare parte cu cele din prezenta cauză.

Din acest punct de vedere, s-ar putea crea totuşi un tratament inechitabil în raport cu cererea de strămutare a cauzei formulată de B..

În continuare, Înalta Curte, analizând motivele strămutării, reţine că, într-adevăr, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat, fiind necesar să se analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului interesat.

Aşadar, pe de o parte, se constată că faptele pentru care a fost trimis în judecată petentul din prezenta cauză, se referă la infracţiunea de trafic de influenţă, cu privire la determinarea magistraţilor Curţii de Apel Braşov să adopte o soluţie frauduloasă de achitare în Dosarul nr. x/2013, iar pe de altă parte, în faza de urmărire penală au fost audiaţi mai mulţi judecători ai Curţii de Apel Braşov şi s-au dispus măsuri de supraveghere tehnică asupra a doi judecători din cadrul Curţii de Apel Braşov, aspecte ce constituie împrejurări suficiente care generează o îndoială asupra obiectivităţii şi imparţialităţii judecătorilor instanţei învestite cu soluţionarea apelului formulat de petent.

Contrar afirmaţiilor Curţii de Apel Braşov menţionate în informaţiile transmise instanţei supreme, se observă că există o mediatizare a cauzei, chiar dacă nu este excesivă, petentul făcând dovada în acest sens (extrase din articole publicate pe site-ul Cotidianul din anul 2016, de pe site-ul K. din anul 2020, comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov nr. 1610/VIII/3 din 15 octombrie 2015) şi sunt, prin urmare, aspecte care contribuie în plus la admiterea cererii de strămutare.

De asemenea, nu poate fi primită nici susţinerea potrivit căreia completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei este unul relativ nou, şi, din acest punct de vedere, nu ar mai subzista temeiurile privitoare la suspiciuni rezonabile asupra afectării actului de justiţie, întrucât ansamblul motivelor prezentate conduce la concluzia că împrejurările avute în vedere la admiterea cererii de strămutare formulate B. subzistă şi în prezent în cauza de faţă.

Pe de altă parte, aspectele învederate de petent, în sensul că imparţialitatea magistraţilor de la Curtea de Apel Braşov este afectată, aspecte care ar rezulta şi din modalitate în care completul învestit cu soluţionarea cauzei a judecat dosarul (respingerea cererilor de probe formulate de către inculpat), nu pot da naştere unor suspiciuni obiective de parţialitate a tuturor magistraţilor unei instanţe, aceasta deoarece, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii judecători au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare, exercitarea funcţiei de judecată fiind atributul exclusiv al instanţei.

În acest context, Înalta Curte are în vedere că la primul termen de judecată a fost admisă cererea inculpatului de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător, fiind acordat termen la data de 23 ianuarie 2023 - potrivit art. 3 din Hotărârea de Guvern nr. 1555 din 28 decembrie 2022, dispoziţiile art. 1, care prevăd zilele libere pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 23 ianuarie şi nici participanţilor în aceste procese. De asemenea, la acelaşi termen de judecată din 23 ianuarie 2023, potrivit listei de şedinţă, pe rolul completului au mai existat încă două dosare, respectiv nr. x/2018 şi nr. y/2017, în care s-au desfăşurat proceduri judiciare. Fără a face aprecieri asupra corectitudinii procedurilor judiciare desfăşurate în faţa Curţii de Apel Braşov, care nu se poate cenzura, explicit sau implicit, de către instanţa învestită cu soluţionarea prezentei cauze, privit însă din perspectiva susţinerilor petentului în dovedirea cererii de strămutare, Înalta Curte, relativ la obligativitatea audierii inculpatului în faţa instanţei de apel, subliniază că aceasta se desfăşoară atunci când este posibilă, or inculpatul nu a adus la cunoştinţă o imposibilitate de prezentare decât în data de 30 ianuarie 2023, după rămânerea în pronunţare asupra apelului.

Aşadar, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii aparenţa de imparţialitatea a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Braşov, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte va admite cererea formulată de petentul A. şi va dispune strămutarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Braşov la Curtea de Apel Târgu Mureş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite cererea formulată de petentul A. şi dispune strămutarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Braşov la Curtea de Apel Târgu Mureş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului. cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 februarie 2023.

GGC - NN