Transfer of criminal case jurisdiction denied for lack of objective evidence of systemic judicial bias

Şedinţa publică din data de 08 februarie 2023

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A., în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 05.12.2022, sub nr. x/2022, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, având ca obiect apelul formulat de revizuentul A. împotriva sentinţei penale nr. 121 din data de 20 octombrie 2022 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2022.

În opinia sa, există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori este afectată, având în vedere că această instanţă a soluţionat pe lângă dosarul în care a fost condamnat, respectiv 5402/95/2017 şi dosarele nr. x/2020 (contestaţie în anulare), 1041/54/2020 (contestaţie în anulare), 214/54/2021 (contestaţie în anulare) şi 1081/54/2021 (contestaţie în anulare). Apreciază petentul că aceste suspiciuni rezonabile privind imparţialitatea judecătorilor rezultă din soluţiile adoptate de aceştia.

De asemenea, a invocat faptul că judecătorii din cadrul Curţii de Apel Craiova nu mai pot fi imparţiali şi datorită faptului că a depus sesizări la Inspecţia Judiciară împotriva anumitor judecători.

În susţinerea cererii de strămutare a invocat Cazul B. şi a depus înscrisuri reprezentând articole de presă, rezoluţii ale Inspecţiei Judiciare şi hotărâri judecătoreşti.

În concluzie, a solicitat admiterea cererii şi strămutarea cauzei la in instanţă învecinată şi de acelaşi grad cu Curtea de Apel Craiova.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 26.01.2023. Conform Hotărârii Colegiului de conducere din data de 21.12.2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost aprobată desfiinţarea Completului 9, s-a dispus repartizarea ciclică a dosarului cu respectarea dispoziţiilor art. 103 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, fiind acordat termen la data de 11.01.2023.

Prin rezoluţia din data de 05.12.2022 s-au solicitat informaţii de la preşedintele Curţii de Apel Craiova, în conformitate cu disp. art. 72 alin. (6) C. proc. pen.

Prin informaţiile înaintate de Curtea de Apel Craiova la data de 19.12.2022 s-a arătat faptul că prin sentinţa penală nr. 121/20.10.2022 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de persoana condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 95/10.04.2019, pronunţată de Tribunalul Gorj ca inadmisibilă.

În motivarea cererii de revizuire, în esenţă, condamnatul a arătat faptul că, ulterior pronunţării sentinţei penale nr. 95 din data de 10.04.2019, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2017 s-au descoperit împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii în cauză, fiind întrunite astfel condiţiile de existenţă a cazului reglementat prin disp. art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. Astfel, petentul a invocat faptul că dosarul nr. x/2017, a fost judecat de un complet specializat, în situaţia în care competenţa revenea unui complet nespecializat. De asemenea, pentru 3 fapte a fost schimbată încadrarea juridică, fapt ce conducea la judecarea cauzei în apel de către un complet specializat. De asemenea, în susţinerea cererii de revizuire a invocat şi decizia Curţii Constituţionale nr. 417/03.07.2019.

Analizând cererea de revizuire sub aspectul admisibilităţii, Tribunalul Gorj a constatat că aceasta este inadmisibilă, nefiind întrunite condiţiile prev. de art. 459 alin. (3) C. proc. pen.

Împotriva aceste sentinţe a formulat apel condamnatul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 16 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, fiind repartizată în sistem informatic completului de judecată C7ap cu prim termen de judecată la data de 30.01.2023.

S-a mai arată că în prezent petentul se află deţinut în Penitenciarul Târgu Jiu.

De asemenea, din informaţiile înaintate de Curtea de Apel Craiova, rezultă faptul că petentul a fost încunoştinţat cu privire la termenul acordat în vederea soluţionării cererii de strămutare, dar şi cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit şi de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.

La termenul din data de 11.01.2023, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost amânată la cererea petentului în vederea pregătirii apărării.

La data de 01.02.2023, petentul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care a solicitat admiterea cererii de strămutare, invocând şi un alt motiv în susţinerea acesteia, respectiv mediatizarea excesivă a cazului său în mass-media locală, exercitându-se, astfel, presiune asupra instanţelor judecătoreşti, aspect care ridică serioase dubii asupra imparţialităţii magistraţilor de la Curtea de Apel Craiova, dar şi a celor de la Tribunalul Gorj.

La termenul din data de 08.02.2023, petentul a fost prezent, prin videoconferinţă, ocazie cu care a pus concluzii asupra cererii de strămutare.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În situaţia în care judecarea unei cauzei penale nu se poate realiza în bune condiţii la o anumită instanţă, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanţă.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Prioritar, în ceea ce priveşte titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părţi, de persoana vătămată sau de procuror.

Astfel, se constată îndeplinită această condiţie, petentul având calitatea de apelant-revizuent în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare.

De asemenea, se constată că au fost respectate şi exigenţele disp. art. 73 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că petentul a fost încunoştinţat cu privire la termenul acordat în vederea soluţionării cererii de strămutare, dar şi cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit şi de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.

Prin cererea de strămutare, petentul a invocat cazul de strămutare privind existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

Strămutarea este un remediu procesual prin care se asigură buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce priveşte strămutarea, Înalta Curte reţine că prin acesta se înţelege existenţa unor date sau informaţii de natură să convingă un observator obiectiv şi nepărtinitor că imparţialitatea judecătorilor unei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În ceea ce priveşte noţiunea de imparţialitate, Înalta Curte reţine că principiul imparţialităţii justiţiei derivă din principiului legalităţii şi presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective şi caracterizate de "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparţialitate. În acest sens, s-a statuat că imparţialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar şi din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Examinând cauza în raport de aceste consideraţiuni teoretice şi faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Craiova ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor. Astfel, nu au fost invocate şi nici identificate date sau informaţii din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanţă independentă şi imparţială.

O primă susţinere a petentului vizează faptul că, pe lângă dosarul în care a fost condamnat, Curtea de Apel Craiova a judecat alte 4 contestaţii în anulare formulate de petent şi, în raport de soluţiile adoptate, i-au fost create suspiciuni rezonabile privind imparţialitatea judecătorilor secţiei penale.

Înalta Curte apreciază această susţinere ca fiind nefondată. Deşi petentul invocă faptul că ar avea suspiciuni privind imparţialitatea judecătorilor, nu le indică în mod concret, făcând doar aprecieri generale, pur subiective raportat la soluţiile pronunţate în cauză. Înalta Curte reţine că modul de instrumentare sau de soluţionare a unei cauze nu poate constitui, în lipsa unor alte argumente temeinice şi solide, motiv de strămutare a unei cauze.

Cât priveşte faptul că judecătorii din cadrul Curţii de Apel Craiova nu mai pot fi imparţiali şi din motivul că petentul a formulat sesizări la Inspecţia Judiciară împotriva acestora, Înalta Curte, de asemenea, constată că nici această susţinere nu de natură a conduce la concluzia că imparţialitatea întregii instanţe ar fi afectată. Simplele sesizări privind pretinse abateri disciplinare comise de magistraţi nu pot constitui motive pentru strămutarea unor cauzei în lipsa unor soluţii concrete prin care se constată încălcări ale normelor deontologice sau ale unor dispoziţii legale. Din înscrisurile de la dosar rezultă că sesizările formulate de petent la adresa unor magistraţi, înaintate Inspecţiei Judiciare, au fost clasate, constatându-se că nu au fost evidenţiate încălcări ale normelor de drept procesual sau material ori ale responsabilităţilor profesionale.

O altă susţinere a petentului vizează faptul că în ceea ce-l priveşte ar fi fost admise două declaraţii de abţinere ale unor judecători din cadrul Curţii de Apel Craiova (încheieri depuse la dosarul cauzei) şi din acest motiv s-ar impune strămutarea cauzei.

Motivul este neîntemeiat. Raportat la susţinerile petentului, Înalta Curte reţine că strămutarea cauzei trebuie acordată numai dacă mecanismele obişnuite ale abţinerii şi recuzării sunt apreciate ca fiind insuficiente, că imparţialitatea nu numai a judecătorilor desemnaţi aleatoriu pentru soluţionarea cauzei, ci şi a altor judecători ai aceleiaşi instanţe este afectată, judecata la acea instanţă neputându-se desfăşura în condiţii de imparţialitate, datorită circumstanţelor cauzei sau calităţii părţilor. Acest lucru poate rezulta din formularea unor multiple cereri de abţinere sau admiterea unor cereri de recuzare succesive, însă acest parcurs nu este obligatoriu. Or, se constată că în cauza de faţă nu este incidentă niciuna dintre aceste situaţii, declaraţiile de abţinere cu privire la care face vorbire petentul, întemeindu-se pe disp. art. 64 alin. (3) C. proc. pen. (Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desfiinţarea ori casarea hotărârii.), caz de incompatibilitate absolută care nu vizează suspiciuni rezonabile privind imparţialitatea judecătorului.

Prin concluziile scrise, petentul a invocat şi un alt motiv, respectiv mediatizarea excesivă a cauzei sale în mass-media locală, depunând la dosar patru articole de presă publicate între anii 2019-2021.

Înalta Curte apreciază nefondată această susţinere. Imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv.

Cele patru articole de presă depuse de petent la dosarul cauzei nu pun în evidenţă mediatizarea locală excesivă a cauzei, respectiv o acţiune mediatică zonală concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraţilor învestiţi cu judecarea cauzelor petentului.

De altfel, acestea nu aduc în discuţie, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia că ar fi de natură să afecteze obiectivitatea magistraţilor Curţii de Apel Craiova.

Este rolul şi dreptul mass-media de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie.

Astfel, chiar dacă există o tendinţă generală din partea mass-media de a acorda o atenţie mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcţiei deţinute, trebuie să îşi îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influenţaţi de opinia publică exprimată în mass-media.

Mai mult, se constată că respectivele articole de presă au fost publicate între anii 2019-2021, fapt ce demonstrează că subiectul nu mai este de actualitate, iar în prezent nu se desfăşoară nicio campanie mediatică împotriva petentului.

Prin urmare, se constată că nu s-a desfăşurat o campania de presă agresivă la adresa petentului de natură să afecteze dreptul acestuia la un proces echitabil sau să creeze o presiune asupra judecătorilor Curţii de Apel Craiova.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În conformitate cu disp. baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 februarie 2023.