Driving without a license: criminal proceedings terminated due to statute of limitations; prosecutor's cassation appeal dismissed

Deliberând asupra recursului în casaţie de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 146 din data de 04.02.2022 pronunţată de Judecătoria Vaslui s-au dispus următoarele: "În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A., la momentul pronunţării hotărârii, aflat în detenţie în Penitenciarul Vaslui, la pedeapsa de 1 an 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere", prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

S-a constatat că infracţiunea ce face obiectul cauzei (01.03.2017) era concurentă atât cu infracţiunile (din perioada mai - iunie 2018), pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 1240/03.10.2018 a Judecătoriei Vaslui, definitivă prin neapelare, la 16.10.2018, cât şi cu infracţiunea din 24.03.2019, pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 948/12.06.2019 a Judecătoriei Vaslui, definitivă la 14.08.2019, conform Deciziei penale nr. 626/2019 a Curţii de Apel Iaşi.

S-a descontopit pedeapsa rezultată de 4 (patru) ani 6 (şase) luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 948/12.06.2019 a Judecătoriei Vaslui, definitivă la 14.08.2019 conform Deciziei penale nr. 626/2019 a Curţii de Apel Iaşi, în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor, astfel:

I.- pedeapsa de 1 an 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani în condiţiile prevăzute de art. 68 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "furt calificat", prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b), d), alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi a art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (fapta din 24.03.2019) - aplicată în cauza în care s-a pronunţat sent. pen. menţionată);

II.- pedeapsa rezultantă de 2 ani 10 luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 1240/03.10.2018 a Judecătoriei Vaslui, definitivă la data de 16.10.2018 prin neapelare, cu privire la care s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, pedeapsă care, în temeiul dispoziţiilor art. 585 C. proc. pen., a fost la rândul său descontopită în pedepsele componente, repuse în individualitatea lor, astfel:

1.- pedeapsa de 1 an 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani în condiţiile prevăzute de art. 68 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "furt calificat", prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b), d) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (persoană vătămată B.);

2.- pedeapsa de 1 an 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani în condiţiile prevăzute de art. 68 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "furt calificat", prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b), d) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (persoană vătămată C.);

3.- pedeapsa de 1 an 2 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani în condiţiile prevăzute de art. 68 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "furt calificat", prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b), d) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (persoană vătămată D.);

4.- pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani în condiţiile prevăzute de art. 68 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "tentativă la furt calificat", prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. rap. la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b), d), alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (persoană vătămată E.;

5.- pedeapsa de 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani în condiţiile prevăzute de art. 68 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "tentativă la furt calificat", prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. rap. la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b), d) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (persoană vătămată F.);

6.- sporul de 1 an şi 4 luni închisoare, care a fost înlăturat.

S-a menţinut revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani 10 luni închisoare, aplicate prin Sentinţa penală nr. 1240/03.10.2018 a Judecătoriei Vaslui, definitivă la data de 16.10.2018 prin neapelare, aşa cum s-a hotărât prin Sentinţa penală nr. 948/2019 a Judecătoriei Vaslui.

În temeiul art. 40 alin. (1) C. pen. rap. la art. 38, art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., respectiv, a art. 96 alin. (5), art. 43 alin. (1) C. pen., în aplicarea Dec. C.D.C.D. nr. 22/2020 a Î.C.C.J., a fost contopită pedeapsa de 1 an 8 luni închisoare, aplicată inculpatului în prezenta cauză, cu pedepsele de 1 an 2 luni închisoare, 1 an 2 luni închisoare, 1 an 2 luni închisoare, 1 an 6 luni închisoare şi 6 luni închisoare, menţionate la punctele II.1, II.2, II.3, II.4 şi II.5, în pedeapsa cea mai grea, de 1 an 8 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3 din totalul de 5 ani 6 luni închisoare al celorlalte 5 pedepse, respectiv 1 an 10 luni închisoare, în pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani 6 (şase) luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa de 1 an 8 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 948/12.06.2019 a Judecătoriei Vaslui, definitivă la 14.08.2019, astfel că inculpatul A. avea de executat, în final, pedeapsa de 5 (cinci) ani 2 (două) luni închisoare, în regim de detenţie.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. b) C. pen., a fost aplicată inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani, la care s-a adăugat partea neexecutată din pedeapsa complementară anterioară a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi pe o durată de 2 ani, aplicată prin Sentinţa penală nr. 1240/2018 a Judecătoriei Vaslui (a cărei executare a început la data de 16.10.2018 - data rămânerii definitive a hotărârii), după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 C. pen., a fost interzisă inculpatului A. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) C. proc. pen., art. 40 alin. (3) şi art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate în final inculpatului A. durata reţinerii şi arestării preventive a acestuia de la 22.06.2018, la 03.10.2018 (măsuri dispuse în cauza în care a fost pronunţată Sentinţa penală nr. 1240/2018 a Judecătoriei Vaslui) şi a perioadei executate de la 27.03.2019 la zi (în baza Sentinţei penale nr. 948/2019 a Jud. Vaslui).

S-a dispus retragerea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în baza Sentinţei penale nr. 948/2019 a Judecătoriei Vaslui, definitivă la data de 14.08.2019, şi emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei hotărâri, la data rămânerii definitive a acesteia.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţelor penale anterior menţionate.

În baza art. 398 şi art. 274 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul A. la plata către stat a sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale şi al judecăţii.

În baza art. 272 alin. (2), art. 274 alin. (1) teza finală C. proc. pen., sumele de: 627 RON, reprezentând onorariu avocat oficiu cameră preliminară - av. G. - deleg. nr. 987/2021, şi 868 RON, reprezentând onorariu avocat oficiu fond -av. G. - deleg. nr. 1599/2021, au rămas în sarcina statului şi urmau să fie avansate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Împotriva hotărârii primei instanţe, inculpatul A. a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 628 din 17 august 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., apelul declarat de inculpatul A., s-a desfiinţat Sentinţa penală nr. 146 din data de 04.02.2022 pronunţată de Judecătoria Vaslui şi în rejudecare:

În temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere", prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Au fost menţinute dispoziţiile din sentinţa penală privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat şi cele privind onorariul pentru apărătorul din oficiu.

Au fost înlăturate din sentinţa penală toate dispoziţiile contrare deciziei pronunţate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial pentru apărătorul din oficiu, în sumă de 434 RON, s-a dispus a se achita Baroului Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei (delegaţie nr. x din 28 februarie 2022, emisă de Baroul Iaşi pentru avocat H.).

Împotriva hotărârii instanţei de apel, cu respectarea termenului prevăzut de dispoziţiile art. 435 C. proc. pen., a declarat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, la data de 16 septembrie 2022.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2022, Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, împotriva Deciziei penale nr. 628 din 17 august 2022, pronunţate în Dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori privind pe intimatul - inculpat A., a trimis cauza Completului C6, în vederea judecării recursului în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, cu citarea intimatului - inculpat A., pentru termenul din 19 ianuarie 2023.

S-a reţinut că aspectele invocate în cererea de recurs în casaţie vizează cauza de încetare a procesului penal (prescripţia răspunderii penale) ca urmare a incidenţei Deciziilor instanţei de control constituţional nr. 297/2018 şi nr. 358/2022.

Analizând recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte constată că motivele invocate sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, prin intermediul căreia este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege care vizează exclusiv legalitatea hotărârii.

Ca atare, motivele de casare invocate trebuie să se raporteze la situaţia factuală şi la elementele care au circumstanţiat activitatea infracţională, astfel cum au fost stabilite în mod definitiv, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie neputând proceda la reevaluarea materialului probator sau la reaprecierea situaţiei de fapt.

Prin prisma cazului de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., procurorul a susţinut, în esenţă, că încetarea procesului penal, în raport de interpretarea dată deciziilor instanţei de control constituţional, a fost dispusă în mod eronat.

Cu prilejul dezbaterilor asupra recursului, procurorul de şedinţă a formulat concluzii de respingere a recursului declarant de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.

Instanţa de recurs va evalua instituţia prescripţiei răspunderii penale, în raport de Deciziile instanţei de contencios constituţional nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 şi a Deciziei nr. 67/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale era reglementată în art. 155 alin. (1), textul legal având următoarea formă:

"Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză".

Prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituţională a României a constatat că:

"soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituţională".

Prin Decizia nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale a României, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi s-a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în forma ulterioară Deciziei nr. 297/2018, sunt neconstituţionale.

În considerentele deciziei, instanţa de control constituţional a reţinut următoarele: (...) deşi Curtea Constituţională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidenţiind reperele unui comportament constituţional pe care legiuitorul avea obligaţia să şi-l însuşească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanţa de contencios constituţional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale (par. 72); În consecinţă, Curtea constată că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (parag. 73); Astfel, Curtea observă că termenele de prescripţie generală reglementate de dispoziţiile art. 154 din C. pen. nu sunt afectate de deciziile Curţii Constituţionale (parag. 74); Aşadar, Curtea constată că, în cazul de faţă, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 cu consecinţa creării unui viciu de neconstituţionalitate mai grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege "cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea", care, în mod evident, nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale. Pentru restabilirea stării de constituţionalitate este necesar ca legiuitorul să clarifice şi să detalieze prevederile referitoare la încetarea cursului prescripţiei răspunderii penale, în spiritul celor precizate în considerentele deciziei anterior menţionate." (parag. 76).

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte reţine, în conformitate cu considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale, că, în perioada cuprinsă între momentul publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297/2018, respectiv la data de 25 iunie 2018 şi momentul publicării O.U.G. nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din C. pen., la data de 30 mai 2022, în legislaţia naţională penală nu au fost prevăzute cazuri de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, aplicabile în această materie fiind, exclusiv, dispoziţiile cuprinse în prevederile art. 153 - 154 din C. pen., termenele de prescripţie a răspunderii penale fiind cele menţionate în art. 154 alin. (1), fără ca acestea să fie susceptibile de a fi întrerupte.

Subsecvent acestor decizii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunţat Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, prin care a stabilit, cu caracter obligatoriu, că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile.

Ca efect al acestor interpretări obligatorii, rezultă că, în intervalul temporal anterior precizat, nu au existat, în legislaţia penală substanţială, cazuri de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, cu consecinţa incidenţei exclusiv a termenelor generale, prevăzute de art. 154 din C. pen.. Evaluarea termenului de prescripţie a răspunderii penale se raportează la termenul general de prescripţie, calculat de la momentul săvârşirii faptei, efectele întreruptive de prescripţie ale actelor de procedură comunicate neputând fi valorificate.

Astfel, Decizia instanţei de control constituţional nr. 358/2022 are drept efect lipsirea de forţă juridică a instituţiei prescripţiei speciale, cu consecinţa revenirii la termenul general, reglementat de art. 154 din C. pen., ce nu poate fi prelungit.

Înalta Curte constată că termenul de prescripţie se determină, potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. (1) şi (2) C. pen., în raport de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea pentru care inculpatul a fost trimisă în judecată.

Instanţa de recurs reţine că intimatul - inculpat A., a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere", prev. de art. 335 alin. (1) C. pen.

Articolul 335 alin. (1) C. pen., sancţionează fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.

De asemenea, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an dar care nu depăşeşte 5 ani.

Astfel, Înalta Curte constată că, în raport de momentul săvârşirii faptei de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere", incriminată prin textul art. 335 alin. (1) C. pen. (01.03.2017) a început să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani, care s-a împlinit astfel cum judicios a constatat instanţa de apel.

Prin urmare, Înalta Curte constată că hotărârea pronunţată de către Curtea de Apel Iaşi prin care s-a dispus, în baza art. 396 C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere",prevăzută şi pedepsită de art. 335 alin. (1) C. pen., este legală şi temeinică.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi împotriva Sentinţei penale nr. 628 din 17 august 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, privind pe intimatul inculpat A..

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în cuantum de 680 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi împotriva Deciziei penale nr. 628 din 17 august 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, privind pe intimatul inculpat A..

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în cuantum de 680 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 ianuarie 2023.

GGC - NN