Preventive seizure of real estate to guarantee civil compensation for attempted murder: necessity and proportionality of asset seizure where prior measures exist.

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 183/2023 din 16 mai 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 249 alin. (1), (5) şi 6 C. proc. pen., s-a admis cererea formulată de partea civilă A. privind instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului B., constând în teren în suprafaţă de 2288 mp şi a construcţiilor aferente, înscrise în CF nr. x Poieni şi asupra terenului în suprafaţă de 7460 mp înscris în CF nr. x Poieni, până la concurenţa sumei de 30.000 euro şi 15.891,65 RON, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că, la data de 10 mai 2023, partea civilă A. a formulat o cerere de sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului B., respectiv asupra terenului în suprafaţă de 2288 mp şi a construcţiilor existente pe acest teren, astfel cum sunt evidenţiate în CF x Poieni şi a terenului înscris în CF nr. x Poieni.

S-a învederat faptul că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 188 alin. (1) C. pen. şi la plata sumei de 30.000 euro - echivalent în RON la cursul BNR cu titlu de daune morale; suma de 15.891,65 RON cu titlu de daune materiale şi o despăgubire lunară - 20% din venitul net pe economie - cu titlu de despăgubire lunară pentru pierderea parţială a capacităţii de muncă, că în cauză nu s-au luat măsuri asigurătorii pentru garantarea reparării pagubei produse prin comiterea infracţiunii şi că de la data săvârşirii faptei inculpatul a procedat la înstrăinarea a două imobile pe numele fiului său C., prin actul notarial a7/27.01.2021 emis de D..

Curtea a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 103/26.04.2023 a Tribunalului Cluj, s-a dispus condamnarea inculpatului B. pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin. (1) C. pen. şi, constatându-se întrunite toate condiţiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, a fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de către partea civilă A.; a fost obligat inculpatul să plătească acestei părţi civile 30.000 euro echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii - daune morale; 15.891,65 RON - daune materiale şi, lunar, o sumă egală cu 20% din venitul net pe economie.

În cauză, s-a constatat că există o măsură asiguratorie instituită prin ordonanţa procurorului din data de 29.10.2020 asupra autovehiculului marca x în vederea garantării executării măsurii de siguranţă a confiscării speciale, măsură ce a fost verificată şi menţinută în condiţiile legii, însă nu există instituită măsura asigurătorie în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune.

Curtea a apreciat că luarea măsurii sechestrului asigurator este necesară pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire, fără a fi necesară dovada că se pregătesc astfel de acţiuni cu privire la bunurile respective, iar bunurile asupra cărora se solicită dispunerea măsurii pot servi la repararea pagubei produse prin infracţiune, ele aparţinând inculpatului.

În analiza proporţionalităţii măsurii care va fi aplicată numai până la valoarea probabilă a pagubei produse prin infracţiune - 35.000 euro, s-a stabilit că este asigurată o justă proporţionalitate între restrângerea dreptului de proprietate şi scopul urmărit prin impunerea măsurii asigurătorii.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat contestaţie inculpatul B..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 30 iunie 2023, având fixat prim termen de judecată la 04 iulie 2023.

Concluziile apărătorului din oficiu, ale Reprezentantul Ministerului Public precum şi poziţia contestatorului în ultimul cuvânt au fost redate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.

Analizând contestaţia, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale în materie, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, potrivit art. 249 C. proc. pen. (Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii), (1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. (2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora. (...) (5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. (6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi la cererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte reţine că, prin Sentinţa penală nr. 103 din 26.04.2023, pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a dispus condamnarea inculpatului B. pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor prevăzută de art. 32 rap. la art. 188 alin. (1) C. pen., a fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de către partea civilă A., fiind obligat inculpatul să plătească acestei părţi civile 30.000 euro echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii - daune morale şi 15.891,65 RON - daune materiale şi lunar o sumă egală cu 20% din venitul net pe economie.

În ceea ce priveşte instituirea măsurilor asigurătorii în cauză, Înalta Curte constată că, prin ordonanţa din data de 29.10.2020 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, în Dosarul nr. x/2020, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului în vederea garantării executării măsurii de siguranţă a confiscării speciale, asupra autovehiculului marca x, an de fabricaţie 1995, de culoare alb, serie carte de identitate x, serie motor x, serie şasiu x, serie certificat de înmatriculare x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatului B..

La data de 10 mai 2023, partea civilă A. a formulat o cerere de sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului, în concret, asupra terenului în suprafaţă de 2288 mp şi a construcţiilor existente pe acest teren, astfel cum sunt evidenţiate în CF x Poieni şi a terenului înscris în CF nr. x Poieni, motivat de faptul că, în cauză, nu s-au luat măsuri asigurătorii pentru garantarea reparării pagubei produse prin comiterea infracţiunii şi că de la data săvârşirii faptei, inculpatul a procedat la înstrăinarea a două imobile pe numele fiului său C., prin actul notarial a7/27.01.2021 emis de D..

Înalta Curte reiterează că măsurile asigurătorii sunt necesare pentru a garanta repararea eventualelor pagube produse prin infracţiune şi sunt luate asupra bunurilor inculpatului, până la concurenţa valorii probabile a presupuselor pagube.

Atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii, trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracţiune, astfel încât valoarea bunurilor sechestrate ce ar urma să fie valorificată în vederea despăgubirii părţii civile şi a cheltuielilor de judecată să fie cât mai apropiată de valoarea prejudiciului pretins.

În ceea ce priveşte prejudiciul, se constată că, prin Sentinţa penală nr. 103 din 26.04.2023, pronunţată de Tribunalul Cluj, a fost stabilit la 30.000 euro reprezentând daune morale şi 15.891,65 RON daune materiale şi, lunar, o sumă egală cu 20% din venitul net pe economie.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că luarea măsurii asigurătorii este necesară având în vedere posibilitatea sustragerii inculpatului de la plata despăgubirilor datorate părţii civile, cu atât mai mult cu cât există un eventual risc al înstrăinării bunurilor ce ar putea garanta repararea pagubei produse prin comiterea infracţiunii.

Efectuând, în continuare, o analiză a testului de proporţionalitate al măsurii asigurătorii prin raportare la Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind recursul în interesul legii, unde instanţa supremă a reţinut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. S-a considerat că proporţionalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Mai mult, condiţia rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)", se constată că, în speţă, este satisfăcută cerinţa proporţionalităţii acesteia cu scopul urmărit prin dispunerea ei şi cu valoarea estimată a sumelor a căror recuperare este garantată prin intermediul acestei categorii de măsuri.

Astfel, în contextul factual al cauzei, se constată că la acest moment procesual se justifică luarea măsurii asigurătorii, din perspectiva caracterului necesar al acesteia în vederea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor aparţinând inculpatului ori care pot servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiunea presupus a fi comisă de către inculpat.

În concluzie, Înalta Curte reţine că au fost respectate standardele ce impun şi justifică luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului B., constând în teren în suprafaţă de 2288 mp şi a construcţiilor aferente, înscrise în CF nr. x Poieni şi asupra terenului în suprafaţă de 7460 mp înscris în CF nr. x Poieni, până la concurenţa sumei de 30.000 euro şi 15.891,65 RON, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Pentru aceste considerente, constatând legală şi temeinică hotărârea atacată, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 C. proc. pen. raportat la art. 249 C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul B. împotriva Încheierii nr. 183/2023 din 16 mai 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat, în cuantum de 340 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul B. împotriva încheierii nr. 183/2023 din 16 mai 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat, în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 iulie 2023.

GGC - NN