Inadmissibility of constitutional exception challenge to criminal statute of limitations and civil action survival based on lack of concrete impact and mischaracterization of substantive interpretation as constitutional review.

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020, între altele, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor O.U.G. nr. 71/2022 şi a 25 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., formulată de inculpatul A., apreciindu-se că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Împotriva dispoziţiei de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, cuprinse în încheierea din 7 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020, inculpatul A. a formulat recurs, motivele fiind expuse, pe larg, în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând recursul declarat de inculpatul A., Înalta Curte constată că acesta nu este fondat pentru motivele arătate în continuare.

Reglementând condiţiile de admisibilitate a unei cereri de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că aceasta trebuie să fie ridicată în faţa instanţelor de judecată, la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţă ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale şi să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

Caracterul excepţiei de neconstituţionalitate de remediu procesual de ordine publică care poate fi invocat în orice etapă a procesului penal, determină ca cerinţa privind relevanţa ei să fie analizată în concret în raport de faza în care este invocată.

Din această perspectivă, Înalta Curte apreciază că examenul legăturii cu cauza trebuie făcut prin raportare la interesul specific al celui care a invocat excepţia şi înrâurirea pe care dispoziţia legală considerată neconstituţională o are în speţă. Stabilirea existenţei interesului se face pe calea verificării pertinenţei excepţiei în raport cu etapa procesuală în care a intervenit, astfel încât, decizia Curţii Constituţionale în soluţionarea excepţiei să fie de natură a produce un efect concret asupra conţinutului hotărârii din procesul principal. Aşadar, cerinţa relevanţei este expresia utilităţii pe care soluţionarea excepţiei invocate o are în cadrul rezolvării litigiului în care a fost invocată.

În concret, inculpatul A. a formulat, în calea de atac a apelului promovat împotriva Sentinţei penale nr. 1483 din 31.12.2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor O.U.G. nr. 71/2022, respectiv art. 25 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Astfel, neconformitatea dispoziţiilor legale anterior menţionate cu Constituţia României a fost invocată prin prisma art. 1, art. 2, art. 61, art. 73 alin. (3) lit. h), art. 75 şi art. 90 din Constituţia României, republicata, art. 6 şi art. 7 din Convenţia Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei adoptata la New York (ratificată prin Legea nr. 365 din 15.09.2004, publicată în M.O. nr. 903/5.10.2004), întrucât:

- legiferând, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 71/2022 în domeniul prevăzut de art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Guvernul a ignorat cu buna ştiinţă voinţa poporului, voinţă exprimată cu ocazia Referendumului organizat la data de 26.05.2019, la iniţiativa Preşedintele României;

- legiferând, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 71, referitor la un text care se afla deja în dezbaterea Parlamentului, trecând de Prima Cameră şi aşteptând votul final în Camera Decizională, Guvernul a încălcat şi dispoziţiile art. 75 din Constituţie.

Astfel, oprirea procedurii legislative în una din camerele Parlamentului prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă asupra aceluiaşi proiect de lege ca şi cel aflat în dezbatere parlamentară, poate declanşa un blocaj constituţional între Parlament şi Guvern. Astfel spus, Guvernul a împiedicat Parlamentul să-şi exercite competenţele decizionale proprii, fapt care generează un veritabil blocaj constituţional.

- dispoziţiile art. 25 alin. (5) C. proc. pen. sunt lipsite de claritate şi accesibilitate, întrucât, din cuprinsul textului nu se poate determina cu exactitate limita în care se soluţionează acţiunea civilă în cazul intervenirii prescripţiei pe latura penală, iar, pe de altă parte, nu se face o distincţie între acţiunea civilă şi acţiunea fiscală.

Or, contrar susţinerilor apărării, cu privire la prevederile O.U.G. nr. 71/2022 prin care au fost redefinite dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. proc. pen., se constată că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 5 alin. (1) C. pen., potrivit cărora, în cazul în care, de la data săvârşirii infracţiunii şi până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, iar, singurul termen de prescripţie la care se poate raporta instanţa de judecată este termenul general, situaţie în care excepţia invocată nu are legătură cu soluţionarea cauzei, având în vedere că nu este aptă să producă vreun efect concret asupra hotărârii ce se va pronunţa pe fondul apelului.

Referitor la lipsa de conformitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., cu legea fundamentală a ţării, Înalta Curte constată că, prin excepţia ridicată nu se formulează adevărate critici de neconformitate a textului de lege cu Constituţia României, ci veritabile apărări pe fondul apelului, prin care autorul excepţiei tinde la o interpretare a acestor dispoziţii legale, în sensul de a se stabili care sunt normele aplicabile în privinţa calculului termenelor de prescripţie extinctivă sau al penalităţilor, atribut ce nu intră în sfera de competenţă a instanţei de contencios constituţional, ci a instanţelor de judecată care sunt singurele chemate să asigure interpretarea şi aplicarea legii de la caz la caz.

Ca atare, în mod corect, instanţa de fond a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate invocate de inculpatul A..

În consecinţă, Înalta Curte, constatând că recurentul nu a folosit remediul procedural al excepţiei de neconstituţionalitate în scopul şi finalitatea sa, adică pentru armonizarea prevederilor legale considerate neconstituţionale cu legea fundamentală, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 07 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurent, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 07 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurent, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iunie 2023.

GGC - NN