Criminal transfer of jurisdiction: denial of jurisdictional transfer for suspected judicial impartiality absent objective evidence of collective bias.

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 24.03.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pe motiv de suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor acestei instanţe este afectată.

În argumentare, petentul a arătat, în esenţă, că dosar penal a cărui strămutare se solicită a fost constituit la ordinul fostului primar B. care a constituit şi coordonat o reţea de influenţă, cooptând oameni influenţi din toate instituţiile statului, în speţă ANAF, poliţie, parchete, prin intermediul cărora îşi asigura acoperirea în cazul demascării abuzurilor şi se răzbuna pe toţi cei care încercau să-l înfrunte, direcţionând asupra lor controale şi înscenându-le dosare penale. A susţinut că dosarul penal în speţă a fost aranjat datorită relaţiilor fostului primar B. cu directorul adjunct al Direcţiei Finanţelor Publice Neamţ, C., fostul comisar D., a cărui soră era angajata Primăriei Gârcina, persoane apropiate primarului, cărora le facilita şi le favoriza contracte oneroase de masă lemnoasă sau le oferea suprafeţe de teren pe raza comunei, care în fapt aparţineau în mod legal locuitorilor, aspecte cunoscute la nivelul judeţului Neamţ.

Petentul a menţionat că la acest motiv se adaugă şi relaţia de prietenie şi rudenie cu fostul preşedinte al Curţii de Apel Bacău, E., sprijin şi sfătuitor permanent al primarului, care, dobândise atâta încredere încât nu ezita să ameninţe direct cu dosare penale pe oricine îndrăznea să înfrunte nedreptăţile acesteia. Prin urmare, a apreciat că dosarul său a fost constituit pe baza unor complicităţi şi scenarii care să-i compromită imaginea şi să exonereze de la plata lucrărilor executate, cu sprijinul unor persoane din anturajul primarului, ce ocupau funcţii importante în diverse instituţii de stat.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei, după ce s-a prezentat parcursul cauzei, s-a arătat că motivele invocate de petent au caracter general şi nu au la bază un suport probator, neputând conduce la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor investiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că la nivelul instanţei nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces inechitabil.

Analizând cererea formulată de petentul A., în temeiul art. 74 raportat la art. 71 din C. proc. pen. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată de relaţiile de prietenie şi de rudenie dintre fostul primar al comunei Garcina şi fostul preşedinte al Curţii de Apel Bacău, precum şi de cele ale fostului primar cu persoane ce ocupau funcţii importante în diverse instituţii de stat, considerând că la Curtea de Apel Bacău nu se poate realiza o judecată obiectivă a cauzei penale, Înalta Curte constată că afirmaţiile petentului nu sunt susţinute de elemente obiective care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii instanţei.

Argumentele invocate de către petent constituie, în realitate, chestiuni ce nu au semnificaţia unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice, aspecte ce ar putea fi examinate în procedura de soluţionare a unei cereri de strămutare.

Nemulţumirile petentului nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parţialitate a întregii instanţe, fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza.

Ca atare, în lipsa unor elemente concrete, împrejurările invocate de petent nu sunt susceptibile a da naştere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bacău.

Înalta Curte, constată, de asemenea, că după finalizarea dezbaterilor în cauză, petentul a depus la dosar o cerere prin care solicită să se ia act de retragerea cererii sale de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 aprilie 2023.

GGC - OB