Transfer of criminal appeal rejected where disciplinary complaints against judges do not establish systemic impairment of impartiality

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A., în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 08.03.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2011 al Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii A. şi alţii împotriva sentinţei penale nr. 264 din data de 11 iulie 2022, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. x/2011, vizând latura civilă a cauzei.

În opinia sa, există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În susţinerea acestei cereri, petentul a invocat faptul că a formulat plângere împotriva soluţiei de clasare cu privire la numiţii F. Ioan şi B., ambii magistraţi la Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală sub nr. x/2022 şi, având în vedere calitatea de magistraţi a celor doi intimaţi, a apreciat că soluţia pronunţată a fost influenţată.

De asemenea, a arătat că prin sesizarea înregistrată la Inspecţia Judiciară - Direcţia de Inspecţie pentru Judecători sub nr. 20-2231, a solicitat declanşarea cercetării disciplinare a magistraţilor C., D., E. şi F., toţi având calitatea de judecători la Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În privinţa sesizării adresate Inspecţiei Judiciare, a precizat faptul că a adus la cunoştinţa acesteia abuzurile şi erorile judiciare săvârşite, în condiţiile în care aceşti magistraţi au pronunţat multiple soluţii nelegale care au făcut obiectul dosarelor nr. x/2014, y/2018, z/2018, w/2018, t/2018, s/2018, q/2018, r/2012 şi 1043/90/2012, dosare care au fost pronunţate cu încălcarea normelor de drept material şi procesual.

Un alt argument adus în susţinerea cererii de strămutare a constat în faptul că mai mulţi judecători din cadrul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie au formulat declaraţii de abţinere în cauza a cărei strămutare se solicită. În condiţiile în care judecătorii şi-au spus părerea cu privire la cauză, a apreciat că imparţialitatea acestora este ştirbită.

În plus, a invocat faptul că se află în litigiu inclusiv cu preşedintele secţiei penale a Curţii de Apel Piteşti, judecătorul F..

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 22.03.2023.

Prin rezoluţia din data de 08.03.2023, s-au solicitat informaţii de la preşedintele Curţii de Apel Piteşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 alin. (6) C. proc. pen.

Prin informaţiile înaintate de Curtea de Apel Piteşti la data de 17.03.2023 s-a arătat faptul că, prin sentinţa penală nr. 264 din data de 11 iulie 2022, pronunţată în dosarul x/2011, Tribunalul Vâlcea au fost respinse, ca neîntemeiate acţiunile civile formulate de părţile civile G., domiciliat în comuna Ciocadia, sat Bengeşti, judeţ Gorj, H. (moştenitor al părţii civile Cinteză Mica), domiciliată în Tg. Jiu, judeţ Gorj, I., domiciliat în comuna Albeni, sat Mirosloveni, judeţ Gorj, J., domiciliată în Bucureşti, str. x, K., domiciliată în comuna Baia de Fier, judeţ Gorj, L., domiciliat în Tg. Jiu, judeţ Gorj, M., domiciliată în Bucureşti, str. x, şi N., domiciliat în Bucureşti, bd. x, (moştenitori ai părţii civile O.), P., domiciliat în Craiova, str. x, , judeţ Dolj, Q., domiciliată în comuna Albeni, sat Mirosloveni, judeţ Gorj, (moştenitorul părţii civile R.), S. (moştenitorul părţii civile T.), cu sediul ales pentru comunicarea actelor la Cab. av. U., cu sediul în Bucureşti.

A fost respinsă, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată de partea civilă V., cu sediul în comuna Novaci, sat Pociovaliştea, nr. 1, judeţ Gorj.

A fost respinsă, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată de Statul Român prin ANAF reprezentat de DGRFP Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj, cu sediul în Tg. Jiu, judeţ Gorj.

A fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Vâlcea, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, judeţ Vâlcea şi în parte acţiunea civilă formulată de Statul Român prin - ANAF reprezentată de DGRFP Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, judeţ Vâlcea, (doar în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii cu consecinţa reintegrării terenului în proprietatea publică a statului).

În baza art. 397 alin. (3) raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor W. , X. , A. , Y., prin anularea următoarelor înscrisuri:

- anexa nr. 54, 58 poziţii, 504,92 ha - 2 file, aflată la dosar în copie conformă cu originalul, f. x D.U.P.;

- propunerea de validare cuprinsă în procesul-verbal de şedinţă al C.L.F.F. Voineasa din 11.03.2005- 2 file, aflată în copie la f. x D.U.P.;

- hotărârea C.J.F.F. Vâlcea nr. 2474 din 17.03.2005, de validare a V. pe 504,9 ha, aflată în copie la f. x D. U.P.;

- procesul-verbal de punere în posesie a V., nr. 130/08.06.2005, aflat în original la f. x din vol. 9 D.U.P.;

- procesul-verbal predare-primire amplasament Mereuţu din 24.08.2005 - 443,2 ha întocmit de OS Voineasa, aflat în copie la dosar, fila x D. U.P.;

- procesul-verbal de bună vecinătate din 24.08.2005 - 1 filă, întocmit de OS Voineasa, aflată la dosar în copie conformă cu originalul, f. x D.U.P.; cu consecinţa reintegrării terenului în suprafaţă de 504,9 ha din Muntele Mereuţu ce a făcut obiectul hotărârii C.J.F.F. Vâlcea nr. 2474 din 17.03.2005, în proprietatea publică a statului şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Vâlcea.

În baza art. 998 -999 C. civ. 1864, art. 1003 C. civ. 1864, art. 1373 C. civ. 1864, au fost obligaţi inculpaţii W., X., A., Y., în solidar, inculpatul Y., în solidar şi cu partea responsabilă civilmente, V., către partea civilă Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva prin Direcţia Silvică Vâlcea, la plata sumei de 469.114,56 RON plus accesorii, începând cu data săvârşirii faptelor şi până la data achitării integrale a prejudiciului, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloare material lemnos exploatat, la care s-a adăugat dobânda legală calculată de la data pronunţării hotărârii şi până la data achitării integrale a prejudiciului cauzat.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite în sarcina inculpaţilor Y., X., W., A. doar în limita sumei la care inculpaţii au fost obligaţi cu titlu de despăgubiri civile către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva prin Direcţia Silvică Vâlcea (469.114,56 RON plus accesorii, începând cu data săvârşirii faptelor şi până la data achitării integrale a prejudiciului la care s-a adăugat dobânda legală calculată de la data pronunţării hotărârii şi până la data achitării integrale a prejudiciului cauzat).

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii A., W., X. şi Y. şi părţile civile G., Q., S., V. şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva prin Direcţia Silvică.

La data de 28 septembrie 2022 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, dosarul penal cu numărul x/2011* cu primul termen de judecată la 23 noiembrie 2022, cauza fiind repartizată aleatoriu completului de judecată C10 A format din magistraţii Z. şi AA..

Prin încheierea din 23 noiembrie 2022, în baza dispoziţiilor art. 356 alin. (3) C. proc. pen., instanţa a încuviinţat cererea formulată de apelantele-părţi civile Q. şi S., de amânare a cauzei pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales şi s-a acordat termen de judecată la data de 21 decembrie 2022, în vederea pregătirii apărării.

La termenul de judecată din data de 21.12.2022, instanţa a amânat pronunţarea asupra probelor solicitate la data de 10 ianuarie 2023, iar asupra judecării cauzei la data de 01 februarie 2023, cu citarea apelantului-inculpat A. la locul de deţinere, precum şi a celorlalte părţi care nu au termen în cunoştinţă.

Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2023, instanţa, în baza art. 420 alin. (5) rap. la 98 C. proc. pen., s-a pronunţat cu privire la probele solicitate.

La termenul de judecată din data de 1 februarie 2023, instanţa constatând că, în cauză, este obligatorie asistenţa juridică atât a apelantului-inculpat A., chiar dacă este vorba de soluţionarea acţiunii civile, din perspectiva dispoziţiilor art. 90 C. proc. pen., cât şi a celorlalţi apelanţi-inculpaţi, a acordat un nou termen de judecată, pentru când s-a pus în vedere avocaţilor aleşi ai inculpaţilor să se prezinte sub sancţiunea amenzii judiciare.

La termenul de judecată din data de 1 martie 2023, s-a dispus amânarea cauzei pentru termenul din data de 30 martie 2023, ora 11:00, pentru lipsa apărătorului ales al apelantului-inculpat A. a cărei asistenţă juridică este obligatorie. S-a dispus amendarea apărătorului ales al apelantului-inculpat, avocat BB. cu suma de 1000 RON, amendă judiciară pentru lipsa sa nejustificată de la acest termen, deşi s-a pus în vedere anterior tuturor apărătorilor aleşi să se prezinte la acest termen sub sancţiunea amenzii judiciare, cu menţiunea că are dreptul de a solicita anularea sau reducerea amenzii în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei încheieri. S-a pus în vedere tuturor apărătorilor aleşi să facă demersuri pentru a fi prezenţi la următorul termen, iar în cazul în care vor fi în imposibilitate să se asigure substituirea.

Referitor la motivele cererii de strămutare, Curtea de Apel Piteşti a arătat că, din verificările prealabile, s-a constatat că, în raport de natura litigiului, cauza a fost repartizată aleatoriu, în sistem informatizat, potrivit dispoziţiilor art. 11 şi art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, coroborate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti - Hotărârea CSM nr. 1375/2015. Cu privire la acest aspect, a precizat că respectarea principiului repartizării aleatorii în sistem informatizat, reprezintă o garanţie a imparţialităţii magistratului judecător căruia i-a fost repartizată cauza, în vederea soluţionării.

Cu referire la dosarul nr. x/2011, a apreciat că susţinerile petentului sunt nefondate. Petentul nu a învederat în concret niciun aspect, împrejurare sau situaţie care să constituie vreo dovadă că imparţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie este în vreun fel afectată.

Simpla afirmaţie făcută de petent (în sensul că imparţialitatea şi independenţa judecătorilor este afectată din cauza soluţiilor pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, pe care petentul le consideră nelegale) nu poate fi primită, întrucât în cazul în care este nemulţumit de o soluţie pronunţată de magistraţii secţiei penale, petentul are posibilitatea să solicite înlăturarea erorilor judiciare numai în condiţiile şi în cazurile strict prevăzute de normele procesual penale.

A concluzionat că cererea de strămutare este lipsită de fundament, petiţionarul exprimând nemulţumiri referitoare la soluţiile de condamnare rămase definitive prin deciziile pronunţate de magistraţii Curţii de Apel Piteşti.

De asemenea, s-a mai arătat că magistraţii investiţi cu rejudecarea cauzei nu sunt cei care au pronunţat prima hotărâre, prin urmare nu se află în situaţia de incompatibilitate prev. de art. 64 alin. (3) C. proc. pen.. Aprecierea petentului că ar fi intervenit erori judiciare, care au condus la condamnarea pentru fapte care nu există sau care nu reprezintă infracţiune, nu conduce la concluzia că magistraţii nu ar soluţiona în mod obiectiv acţiunea civilă disjunsă.

Formularea de către petent a unor plângeri penale şi sesizări disciplinare împotriva magistraţilor care au soluţionat diverse cauze privindu-1 pe acesta nu poate ridica o suspiciune că dosarul având ca obiect acţiunea civilă disjunsă nu va fi soluţionat cu obiectivitate, astfel încât s-a opinat în sensul că judecata are loc în condiţii normale la Curtea de Apel Piteşti, fără ca imparţialitatea judecătorilor să fie ştirbită, nefiind întrunite condiţiile prev. de art. 71 C. proc. pen.

De asemenea, nu s-a constat încălcarea drepturilor procesuale sau a intereselor legitime ale petentului.

În final, s-a arătat că la Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, judecata a avut şi va avea loc, în condiţii optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivităţii şi imparţialităţii completului învestit cu soluţionarea dosarului.

O altă constatare a Curţii de Apel Piteşti a fost în sensul că, din verificările efectuate în sistemul informatic ECRIS, a rezultat un număr de 86 dosare, după motorul de căutare "A.", care de asemenea au fost repartizate aleatoriu în sistem informatic, lista fiind ataşată informaţiilor transmise.

De asemenea, s-a mai arătat că au fost efectuate încunoştinţările către petent, sens în care au fost înaintate dovezile de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) C. proc. pen.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În situaţia în care judecarea unei cauze penale nu se poate realiza în bune condiţii la o anumită instanţă, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanţă.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Prioritar, în ceea ce priveşte titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părţi, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petentul are calitatea de apelant-inculpat, se constată îndeplinită această condiţie.

De asemenea, Înalta Curtea reţine că au fost respectate şi exigenţele dispoziţiilor art. 73 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că petentul şi intimaţii au fost încunoştinţaţi cu privire la termenul acordat în vederea soluţionării cererii de strămutare, dar şi cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit şi de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.

Ca motiv de strămutare, petentul a invocat cazul vizând existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

Instituţia strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce priveşte strămutarea, Înalta Curte reţine că prin acesta se înţelege existenţa unor date sau informaţii de natură să convingă un observator obiectiv şi nepărtinitor că imparţialitatea tuturor judecătorilor unei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În ceea ce priveşte noţiunea de imparţialitate, Înalta Curte reţine că principiul imparţialităţii justiţiei derivă din principiului legalităţii şi presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective şi caracterizate de "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparţialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparţialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar şi din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Examinând argumentele petentului în raport de aceste consideraţiuni teoretice şi faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Piteşti ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor. Astfel, nu au fost invocate şi nici identificate date sau informaţii din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanţă independentă şi imparţială.

Un prim motiv de strămutare al petentului vizează faptul că, pe lângă dosarul în care a fost condamnat, Curtea de Apel Piteşti a mai soluţionat alte cauze în care petentul are calitatea de parte (826/90/2014, 53/46/2018, 218/46/2018, 814/46/2018, 913/46/2018, 1030/46/2018, 905/46/2018, 5362/90/2012 şi 1043/90/2012) şi, în raport de soluţiile adoptate, i-au fost create suspiciuni rezonabile privind imparţialitatea judecătorilor secţiei penale.

Înalta Curte apreciază această susţinere ca fiind neîntemeiată, în contextul în care, deşi petentul invocă argumente privind imparţialitatea judecătorilor, nu le indică în mod concret, mulţumindu-se în a face aprecieri subiective, cu caracter general prin raportare la soluţiile pronunţate în cauză.

Aşadar, Înalta Curte reţine că în lipsa unor alte argumente temeinice şi solide, modul de instrumentare sau de soluţionare a unei cauze nu poate constitui motiv de strămutare a unei cauze, acestea putând fi analizate, în limitele legii, cu ocazia declarării unor căi ordinare sau extraordinare de atac, remedii procesuale garantate prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României. Mai mult, conform relaţiilor înaintate de Curtea de Apel Piteşti, rezultă că petentul A. a avut calitatea de parte în 86 de cauze, astfel cum rezultă din verificările efectuate în sistemul informatic ECRIS. Aşadar, este firesc ca o mare parte dintre judecătorii Curţii de Apel Piteşti să fie implicaţi în soluţionarea cauzelor în care petentul are calitatea de parte, dar această chestiune nu conduce de plano la concluzia că imparţialitatea acestora ar fi afectată.

Referitor la faptul că judecătorii din cadrul Curţii de Apel Piteşti nu mai pot fi imparţiali şi din motivul că petentul a formulat plângeri penale, respectiv sesizări la Inspecţia Judiciară împotriva acestora, Înalta Curte, de asemenea, constată că nici această susţinere nu este de natură a conduce la concluzia că imparţialitatea întregii instanţe ar fi afectată. Simplele sesizări privind pretinse abateri disciplinare sau fapte penale comise de magistraţi nu pot constitui motive pentru strămutarea unor cauze în lipsa unor soluţii concrete prin care se constată încălcări ale normelor deontologice sau ale unor dispoziţii legale.

O altă susţinere a petentului vizează faptul că în ceea ce-l priveşte ar fi fost admise declaraţii de abţinere ale unor judecători din cadrul Curţii de Apel Piteşti şi din acest motiv s-ar impune strămutarea cauzei.

Argumentul este nefondat. Raportat la susţinerile petentului, Înalta Curte reţine că strămutarea cauzei trebuie acordată numai dacă mecanismele obişnuite ale abţinerii şi recuzării sunt apreciate ca fiind insuficiente, că imparţialitatea nu numai a judecătorilor desemnaţi aleatoriu pentru soluţionarea cauzei, ci şi a altor judecători ai aceleiaşi instanţe este afectată, judecata la acea instanţă neputându-se desfăşura în condiţii de imparţialitate, datorită circumstanţelor cauzei sau calităţii părţilor. Or, în cauză nu există elemente în raport de care să se aprecieze că întregul corp de magistraţi al instanţei ar fi imparţial.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2011 al Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul A., în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2011 al Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul A., în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 martie 2023.

GGC - MM