Venue transfer in criminal dismissal appeal: reasonableness of suspicion regarding impartiality of entire appellate bench due to personal ties, media coverage, and related litigation

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 24.02.2023, sub nr. x/2023, petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, având ca obiect plângerea petentului Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj împotriva ordonanţei de clasare nr. 43/P/2018 din data de 21.11.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, menţinută prin ordonanţa nr. 84/II/2/2022 din data de 19.12.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În motivarea cererii de strămutare, petentul a arătat faptul că la data de 28.02.2018 a formulat plângere penală cu privire la săvârşirea de către numita A. - Secretarul Judeţului Cluj, dar şi de către autor necunoscuţi a infracţiunii de tentativă la întreruperea serviciilor de aeroport, prev. de art. 108 alin. (1) teza finală din Codul aerian şi infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen. şi uz de fals prev. de art. 323 C. pen.

Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj sub nr. x/2018.

Prin ordonanţa din data de 21.11.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2018, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la infracţiunea de tentativă la perturbarea serviciilor aeroportului, faptă prev. de art. 123 rap. la art. 120 alin. (1) teza finală din Legea nr. 21/2020 cu aplic. art. 5 C. pen.. Tot prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea continuării cercetărilor cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi uz de fals, fapte prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen., precum şi cu privire la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen.

A mai arătat că a formulat plângere în termenul legal împotriva soluţiei de clasare în temeiul art. 339 C. proc. pen., iar prin ordonanţa nr. 48/II/2/2022 din data de 19.12.2022 s-a dispus respingerea plângerii. Ulterior, la data de 09.01.2023, a formulat plângere împotriva soluţiei de clasare, în temeiul art. 340 C. proc. pen., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. x/2023 şi repartizată spre soluţionare judecătorului B.. La termenul de judecată din data de 02.02.2023 a fost admisă declaraţia de abţinere a respectivului judecător şi s-a constatat că cererea de recuzare a petentului a rămas fără obiect. Precizează petentul că declaraţia de abţinere a fost admisă ca urmare a faptului că judecătorul B. este soţia numitului C., angajat în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, dar şi coleg al numitei A., suspect în dosarul nr. x/2018. Astfel, intimata A. deţine o funcţie executivă de conducere în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, constatându-se că există o suspiciune rezonabilă cu privire la afectarea imparţialităţii judecătorului B..

A susţinut petentul faptul că numitul C. a fost angajat în funcţia de expert în cadrul Compartimentului Cabinet Preşedinte la Consiliul Judeţean Cluj.

Un alt aspect invocat de petent îl constituie relaţia de rudenie (soţi) dintre D., angajat în funcţia de consilier în cadrul Consiliului Judeţean Cluj şi judecătorul E., preşedinta Curţii de Apel Cluj.

În acest context, petentul a apreciat că argumentele invocate constituie temei pentru strămutarea prezentei cauze, existând o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În plus, a arătat că trebuie ţinută seama şi de împrejurarea că plângerea penală care a condus la formarea dosarului penal împotriva intimatei A. a vizat adoptarea unei hotărâri de consiliu judeţean reclamate de petent ca fiind ilegală la acel moment, ulterior instanţa de contencios administrativ stabilind prin hotărâre definitivă nelegalitatea actului. De altfel, s-a mai arătat că există mai multe cauze în care aeroportul s-a judecat cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj, atât individual, cât şi ca instituţie.

De asemenea, în susţinerea cererii de strămutare a invocat şi existenţa unui conflict intens mediatizat între părţile litigante, care a generat apariţia mai multor articole atât în presa locală, cât şi în presa centrală, polarizând opinia publică.

O altă chestiune vizează şi existenţa unor relaţii de prietenie/amiciţie între judecătorii Curţii de Apel Cluj, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi consilierii judeţeni ori persoane din anturajul acestora.

Petentul a invocat şi faptul că preşedintele consiliului judeţean F. are calitatea de avocat în cadrul Baroului Cluj, fiind şi vicepreşedintele G.. Având în vedere că acesta este absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj, promoţia 1997, inerent a fost şi coleg cu o parte dintre judecătorii Curţii de Apel Cluj.

Mai mult, în prezent pe rolul instanţelor de judecată şi a parchetelor se află numeroase dosare în care Aeroportul Internaţional Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj au calitatea de părţi aflate în litigiu, respectiv dosarele nr.: x. Cu privire la acest motiv de strămutare, petentul a făcut o scurtă prezentare a cauzelor şi a soluţiilor pronunţate în acestea.

În raport de aceste argumente, a apreciat că relaţiile de rudenie dintre angajaţii cu funcţii de consilieri/experţi în serviciile de subordine a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj şi judecătorii învestiţi cu soluţionarea cauzelor, creează o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţelor ar putea fi afectată.

În concluzie, petentul a considerat că doar strămutarea prezentei cauze la o altă curte de apel va putea asigura buna desfăşurare a procesului penal cu respectarea tuturor principiilor necesare asigurării unui proces echitabil, fără a exista suspiciunea lipsei de imparţialitate a judecătorilor care vor pronunţa soluţia în cauză.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 08.03.2023.

Prin rezoluţia din data de 24.02.2023, s-au solicitat informaţii de la preşedintele Curţii de Apel Cluj, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 alin. (6) C. proc. pen.

Prin informaţiile înaintate de Curtea de Apel Cluj la data de 06.03.2023 s-a arătat faptul că prin ordonanţa din 21.11.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2018, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la numita A., sub aspectul infracţiunii de tentativă la perturbarea aeroportului, faptă prev. de art. 123 rap. la art. 120 alin. (1) teza finală din Legea nr. 21/2020 cu aplic. art. 5 C. pen.. Tot prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea continuării cercetărilor cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi uz de fals, fapte prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen., precum şi cu privire la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) şi (2) C. pen.

Împotriva acestei soluţii a formulat plângere petentul, respinsă prin ordonanţa din 19.12.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2022

Dosarul a cărei strămutare se cere, având ca obiect plângere împotriva rezoluţiei procurorului, a fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj la data de 09.01.2023, fiind repartizat aleatoriu completului 7F cu termen de judecată la data de 09.02.2023.

În cauză, petentul, prin avocat, a formulat la data de 01.02.2023 cerere de recuzare cu privire la judecătorul B., fiind invocat cazul de incompatibilitate prev. de art. 64 lit. f) C. proc. pen., respectiv faptul că soţul doamnei judecător este coleg de serviciu cu suspecta A., cu care interacţionează frecvent datorită funcţiei pe care o deţine.

În cauză, a fost formulată la data de 02.02.2023 şi o cerere de abţinere de către judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei, B., fiind invocat cazul de incompatibilitate prev. de art. 64 lit. f) C. proc. pen., respectiv faptul că soţul acesteia este coleg de serviciu cu suspecta A., cu care interacţionează în mod frecvent datorită funcţiei pe care o deţine.

Prin încheierea din 02.02.2023, s-a admis cererea de abţinere formulată de către judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei, B., cauza fiind repartizată aleatoriu unui alt complet, respectiv 18F, cu termen de judecată la data de 28.02.2023, termen ce a fost preschimbat pentru 14.02.2023.

La termenul de judecată din data de 14.02.2023, cauza a fost amânată în raport de cererea de strămutare formulată de petentul Aeroportul International Avram Iancu Cluj, pentru termenul din 11.04.2023.

În ceea ce priveşte cererea de strămutare formulată de petent, Curtea de Apel Cluj a apreciat că motivele invocate nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel. Astfel, a arătat faptul că magistraţii Curţii de Apel Cluj îşi desfăşoară activitatea în mod obiectiv cu respectarea principiului imparţialităţii, neexistând niciun temei pentru a se dispune amânarea cauzei.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj, Înalta Curte constată următoarele:

În situaţia în care judecarea unei cauzei penale nu se poate realiza în bune condiţii la o anumită instanţă, din anumite motive expres prevăzute de lege, în vederea respectării dreptului la un proces echitabil, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanţă.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În ceea ce priveşte titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părţi, de persoana vătămată sau de procuror.

În vederea soluţionării cererii de strămutare, astfel cum prevede art. 72 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă poate solicita informaţii de la preşedintele instanţei de unde se solicită strămutarea sau de la preşedintele instanţei ierarhic superioare celei la care se află cauza a cărei strămutare se cere, iar, potrivit art. 73 alin. (2) C. proc. pen., preşedintele instanţei ierarhic superioare celei la care se află cauza ia măsuri pentru încunoştinţarea părţilor despre introducerea cererii de strămutare, despre termenul fixat pentru soluţionarea acesteia, cu menţiunea că părţile pot trimite memorii şi se pot prezenta la termenul fixat pentru soluţionarea cererii.

Preliminar, Înalta Curte constată că cerinţa privind titularul dreptului de a formula cerere de strămutare este îndeplinită, petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj având calitatea prevăzută de lege pentru a formula cerere de strămutare, întrucât, în cauza a cărei strămutare se cere, acesta are calitatea de petent, fiind persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă, a fost respinsă, conform art. 339 C. proc. pen.

De asemenea, Înalta Curtea reţine că au fost respectate şi exigenţele dispoziţiilor art. 73 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Clu şi intimata A. au fost încunoştinţaţi cu privire la termenul acordat în vederea soluţionării cererii de strămutare, dar şi cu privire la posibilitatea de a se prezenta personal la termenul stabilit şi de a formula apărări sau de a depune concluzii scrise.

În ceea ce priveşte motivele strămutării, prin cererea formulată, petentul a invocat cazul de strămutare privind existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Cluj este afectată datorită împrejurărilor cauzei (mediatizarea intensă în mass-media a conflictului dintre petent şi Consiliul Judeţean Cluj, dar şi existenţa unui număr foarte mare de cauze aflate pe rolul instanţelor din municipiul Cluj având ca părţi în litigiu Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj) şi calităţii părţilor (relaţia de rudenie dintre angajaţii Consiliului Judeţean Cluj şi doi dintre judecătorii Curţii de Apel Cluj, dar şi calitatea de avocat în Baroul Cluj a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, coleg de promoţie cu unii dintre judecătorii Curţii de Apel Cluj).

În analiza acestui motiv de strămutare, Înalta Curte reţine că strămutarea este un remediu procesual prin care se asigură buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea, în mod excepţional, a unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Cu referire la sintagma de "suspiciune rezonabilă", la care face referire art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte reţine că prin acesta se înţelege existenţa unor date sau informaţii de natură să convingă un observator obiectiv şi nepărtinitor că imparţialitatea tuturor judecătorilor unei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În ceea ce priveşte noţiunea de imparţialitate, Înalta Curte are în vedere că principiul imparţialităţii justiţiei derivă din principiului legalităţii şi presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective şi caracterizate de absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute, astfel cum a reţinut Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparţialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparţialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar şi din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt diferite de cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Concluzionând, Înalta Curte reţine că pentru a fi admisă o cerere de strămutare este necesar ca întregul corp de judecători al unei instanţe să se afle, în mod evident, într-o situaţie de incompatibilitate sau să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la riscul de parţialitate a acestora, care trebuie să rezulte din împrejurările de fapt sau de drept ale cauzei ori din cauza calităţii părţilor.

Examinând cauza în raport de aceste consideraţiuni teoretice şi faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor. Astfel, nu au fost invocate şi nici identificate date sau informaţii din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanţă independentă şi imparţială.

Din analiza cererii de strămutare, Înalta Curte constată că aceasta este fundamentată pe trei motive care ar impune din perspectiva petentului strămutarea cauzei la o altă curte de apel:

1. relaţia de rudenie (soţi) dintre judecătorul B. şi C., angajat al Consiliului Judeţean Cluj, relaţia de rudenie (soţi) dintre preşedintele Curţii de Apel Cluj, judecătorul E. şi D., consilier al Consiliului Judeţean Cluj în contextul în care numita A., suspectă în cauza cu privire la care s-a formulat plângere, este angajată într-o funcţie de conducere în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, respectiv în funcţia de Secretar al Judeţului Cluj, dar şi relaţia de prietenie/amiciţie stabilită în timp între judecătorii Curţii de Apel Cluj şi unii dintre angajaţii cu funcţii înalte din cadrul Consiliului Judeţean Cluj (preşedinte, secretari, consilieri etc.);

2. mediatizarea intensă a conflictului dintre petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj;

3. existenţa pe rolul instanţelor din municipiul Cluj a unui număr foarte mare de dosare în care petentul şi Consiliul Judeţean Cluj au calitatea de părţi aflate în litigiu, dar şi modul de derulare şi soluţionare a cauzelor respective.

Analizând motivele invocate de petent, Înalta Curte apreciază că acestea sunt nefondate, neimpunându-se strămutarea cauzei la o altă curte de apel.

Imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. În acest sens a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko ct. Ucrainei. Or, se constată că petentul nu a adus dovezi cu un grad ridicat de certitudine, care să coroboreze susţinerile invocate prin cererea de strămutare şi să întărească temerea că judecarea cauzei de către Curtea de Apel Cluj s-ar realiza într-un climat marcat de părtinire sau lipsă de obiectivitate.

În ceea ce priveşte, incidentele procedurale ivite pe parcursul soluţionării cauzei la Curtea de Apel Cluj, respectiv abţinerea judecătorului iniţial învestit cu soluţionarea cauzei pe motiv că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea acestuia ar fi afectată, dar şi cererea de recuzare a judecătorului formulată de petent în baza aceluiaşi motiv, Înalta Curte constată că în cauză a fost admisă declaraţia de abţinere formulată de judecătorul B., cauza fiind din nou repartizată aleatoriu, aceasta reprezentând o garanţie cu privire la independenţa şi imparţialitatea instanţei de judecată.

Referitor la relaţia de soţi dintre preşedintele Curţii de Apel Cluj, judecătorul E. şi D., consilier al Consiliului Judeţean Cluj în contextul în care numita A., suspectă în cauza cu privire la care s-a formulat plângere, este angajată într-o funcţie de conducere în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, respectiv în funcţia de Secretar al Judeţului Cluj, Înalta Curte, având în vedere informaţiile transmise de Curtea de Apel Cluj, constată faptul că judecătorul E. nu deţine la momentul actual funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Cluj. Din informaţiile prezentate pe site-ul Curţii de Apel Cluj, aceasta îşi desfăşoară activitatea ca judecător în cadrul secţiei I Civile. Chiar şi aşa, instanţa supremă apreciază că relaţia de rudenie existentă între doi dintre judecătorii Curţii de Apel Cluj şi doi dintre angajaţii Consiliului Judeţean Cluj, în contextul în care persoana vizată de plângerea petentului, numita A. deţine calitatea de Secretar al Judeţului Cluj nu poate da naştere unor suspiciuni obiective de parţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe, în absenţa unor dovezi obiective, cu un grad ridicat de certitudine, care să coroboreze aprecierile petentului şi să fundamenteze temerea că judecarea cauzei de către acea instanţă s-ar efectua într-un cadru caracterizat de imparţialitate.

Deşi acest caz în baza căruia se solicită strămutarea este similar cu temeiul de incompatibilitate reglementat de art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., Înalta Curte reţine că cel pentru care se poate solicita strămutarea este mai restrâns decât cel pentru care se poate solicita recuzarea unui judecător. Aşadar, motivul de strămutare are în vedere suspiciunea rezonabilă asupra imparţialităţii întregului corp de judecători ai unei instanţe prin prisma împrejurărilor cauzei sau a calităţii părţilor din dosar, suspiciunea fiind una colectivă, izvorâtă din circumstanţe care determină o judecată într-un mediu nefavorabil, fiind afectat dreptul la un proces echitabil.

Cu privire la faptul că judecătorii Curţii de Apel Cluj s-ar afla în relaţii de prietenie/amiciţie cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, consilierii judeţeni sau cu alte persoane angajate în cadrul consiliului ori că preşedintele consiliului judeţean, în calitatea sa de absolvent al Facultăţii de Drept Cluj, ar fi fost coleg de promoţie cu unii dintre judecătorii Curţii de Apel Cluj şi că acest aspect ar conduce la existenţa unei prezumţii de parţialitate, Înalta Curte apreciază nefondată această susţinere în condiţiile în care afirmaţiile petentului sunt simple supoziţii fără suport probator.

Nefondată este şi susţinerea petentului în ceea ce priveşte mediatizarea intensă a conflictului dintre petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj.

Astfel, este rolul şi dreptul mass-media de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare şi înfăptuire a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie.

Prin urmare, chiar dacă există o tendinţă generală din partea mass-media de a acorda o atenţie mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcţiei deţinute, trebuie să îşi îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influenţaţi de opinia publică exprimată în mass-media.

Împrejurarea că dosarele în care petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj au calitatea de părţi aflate în litigiu, iar acest conflict este intens mediatizat atât pe plan local, cât şi în mass-media centrală nu poate influenţa negativ activitatea judecătorilor care aplică şi se supun doar legii fără a fi influenţaţi. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curţii de Apel Cluj nu ar fi obiectivi sau imparţiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În concluzie, în lipsa unor argumente sau probe solide, care să susţină afirmaţiile petentului, nu se poate aprecia că mediatizarea intensă a conflictului existent între cele două entităţi constituie un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel, determinat de împrejurarea că imparţialitatea judecătorilor poate fi afectată de dezbaterile publice din presă, în contextul în care într-o societate bazată pe ordinea de drept este garantat dreptul fundamental al libertăţii de exprimare, astfel că opiniile susţinute public prin mass-media nu pot afecta hotărârea pronunţată de o instanţă independentă şi imparţială.

În ceea ce priveşte existenţa pe rolul instanţelor din municipiul Cluj a unor cauze în număr foarte mare în care petentul şi Consiliul Judeţean Cluj au calitatea de părţi aflate în litigiu, Înalta Curte reţine că este firesc ca o mare parte dintre judecătorii instanţelor din municipiul Cluj să fie implicaţi în soluţionarea cauzelor în care petentul are calitatea de parte, dar această chestiune nu conduce de plano la concluzia că imparţialitatea acestora ar fi afectată.

Simpla invocare sau supoziţie bazată pe numărul foarte mare al cauzelor în care petentul şi Consiliul Judeţean Cluj au calitatea de părţi aflate în litigiu nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, fiind imperativ ca aceasta să se bazeze pe fapte sau împrejurări care să permită conturarea unui grad de probabilitate cuantificabil, acela de a convinge un observator neutru şi obiectiv că imparţialitatea judecătorului este lezată.

Cu privire la motivul vizând modul de derulare şi soluţionare a cauzelor în care petentul şi Consiliul Judeţean Cluj au calitatea de părţi, Înalta Curte reţine că modul de instrumentare sau de soluţionare a unei cauze nu poate constitui, în lipsa unor alte argumente temeinice şi solide, motiv de strămutare a unei cauze, acestea putând fi analizate, în limitele legii, cu ocazia declarării unor căi ordinare sau extraordinare de atac, remedii procesuale garantate prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României.

De asemenea, în procedura strămutării nu pot fi analizate modalitatea de soluţionare a unor cauze, carenţele existente în activitatea de judecată sau consecinţele soluţiei pronunţate. O interpretare contrară ar transforma instanţa care soluţionează cererea de strămutare într-o instanţă de control judiciar, chestiune inadmisibilă în acest cadru procesual.

Concluzionând, raportat la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că nu există elemente în raport de care să se aprecieze că întregul corp de magistraţi al Curţii de Apel Cluj ar fi imparţial.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 martie 2023.