Transfer of jurisdiction denied for lack of objective evidence of judicial impartiality in criminal appeal

Şedinţa publică din data de 14 martie 2023

Deliberând asupra cererii formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Craiova, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 24.02.2023 petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În motivarea cererii, petentul a arătat, în esenţă, că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Craiova este afectată, întrucât la actuala instanţă se constată existenţa unei porniri, a unei lipse de obiectivitate, de imparţialitate împotriva sa, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal. La termenul de judecată din 24.06.2022 şi 15.02.2023 şedinţa a fost publică, deşi trebuia să fie declarată nepublică, avocatul persoanei vătămate a fost trecut pe tabloul avocaţilor incompatibili, întrucât a devenit asistent judiciar în cadrul Tribunalului Olt, ceea ce determină că aceasta poate influenţa instanţa.

Verificând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a fost înregistrat dosarul nr. x/2020, având ca obiect apelul formulat de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 7 din 25.01.2022 pronunţată de Tribunalul Olt, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 7 închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere a sindromului imunodeficitar dobândit.

În informaţiile solicitate potrivit art. 73 din C. proc. pen. şi comunicate de către Curtea de Apel Craiova se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare se solicită, arătându-se că, în cauză, competenţa de analizare a cererii de strămutare aparţine Înaltei Curţi.

Analizând cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Craiova, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este nefondată, în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este acel remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra obiectivităţii şi imparţialităţii tuturor judecătorilor unei instanţe.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referindu-se la conceptul de imparţialitate, a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată, atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curte în felul următor: ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

În speţă, se constată că petentul A. a formulat cererea de strămutare a judecării cauzei la o altă instanţă egală în grad, întrucât există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Craiova, este afectată deoarece la actuala instanţă apreciază ca fiind o lipsă de obiectivitate, de imparţialitate împotriva sa, datorită influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal, precum şi faptul că avocatul persoanei vătămate a fost trecut pe tabloul avocaţilor incompatibili, întrucât a devenit asistent judiciar în cadrul Tribunalului Olt, ceea ce determină, în opinia sa, influenţa instanţa.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.

De asemenea, Înalta Curte subliniază că dreptul la un proces corect, imparţialitatea judecătorilor şi a instanţei de judecată sunt esenţiale pentru realizarea actului de justiţie. Imparţialitatea presupune lipsa oricărei prejudecăţi sau idei preconcepute cu privire la soluţia ce trebuie pronunţată în cadrul unui proces. În acest sens, aparenţele prezintă o anumită importanţă având în vedere încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică şi, în primul rând, acuzatului în cazul unui proces penal.

Analizând în ansamblu, în aceste coordonate generale, motivele invocate ca temeiuri de strămutare de către petentul B., în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., susţinerile acestuia nu generează o suspiciune cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor, fiind necesar să fie coroborată cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii judecătorilor investiţi a soluţiona cauza a cărei strămutare se solicită.

Criticile petentului nu sunt de natură să pună sub semnul îndoielii imparţialitatea judecătorilor ori să evidenţieze elemente obiective pentru a considera că prin judecarea dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Craiova s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În consecinţă, motivele învederate de petent nu conduc la dovedirea cerinţelor legale care să fundamenteze strămutarea, niciuna dintre cerinţele prevăzute de art. 71 C. proc. pen. nu este îndeplinită, întrucât, în raport de motivele invocate, nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor Curţii de Apel Craiova, investiţi cu soluţionarea apelului formulat de petent.

Totodată, toţi judecătorii sunt obligaţi prin prevederile Codului deontologic să decidă în mod obiectiv şi liberi de orice influenţe asupra cauzelor repartizate, or, aceştia nu pot deroga de la această obligaţie profesională decât în cazurile expres şi limitative prevăzute de lege.

Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Concluzionând, în contextul celor expuse, nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei îndoieli asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curţii de Apel Craiova nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil, suspiciunea exprimată de petent cu privire la imparţialitatea judecătorilor curţii de apel se referă, în realitate la nemulţumirile legate de modul de desfăşurare a procesului penal, nefiind evidenţiate împrejurări punctuale care să releve o relaţie apropiată sau o influenţă oarecare asupra magistraţilor învestiţi cu soluţionarea căii de atac declarate de petent.

Ca atare, se constată că aspectele invocate prin cererea de strămutare au un caracter general, argumentele fiind expuse într-o manieră abstractă, respectiv prezentate exclusiv sub forma unor simple afirmaţii care nu pot fi verificate şi care nu tind la configurarea vreunui temei concret de strămutare. Aşadar, este nevoie de alte elemente particulare suplimentare, care să configureze circumstanţele concrete ale cauzei într-o asemenea măsură încât să dea naştere la o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Craiova este afectată.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Craiova.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Craiova.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2023.