Venire transfer for suspected judicial bias due to repeated rulings on related charges

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 10.02.2023, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, la o altă instanţă egală în grad.

În motivarea cererii, petentul a susţinut că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor, având în vedere că:

- petentul a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi împotriva sa DNA - Structura Teritorială Braşov, începând cu anul 2014, a constituit mai multe dosare, trimiţându-l în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie sau asimilate, iar judecătorii Curţii de Apel Braşov s-au pronunţat în aceste dosare asupra cererilor şi căilor de atac declarate, fiind creată o veritabilă preconcepţie cu privire la persoana sa, plecând din start cu handicapul imaginii unui om prezumat vinovat, resimţind o atitudine ostilă, de repulsie a magistraţilor judecători împotriva sa, aspect manifestat prin respingerea unor cereri pertinente pe care le formulează (mai ales în probaţiune) şi prin neanalizarea sau înlăturarea unor argumente pertinente pe care le invocă în apărare, astfel că are un sentiment de totală neîncredere şi de părtinire, de favorizare a acuzării, ceea ce, în opinia sa, echivalează cu faptul că nu are dreptul de un proces echitabil, iar dreptul la apărare este formal şi iluzoriu acordat;

- în Dosarul nr. x/2018, aflat în prezent în apel, pe rolul Curţii de Apel Braşov, a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani şi 10 luni cu executare, neavând parte de un proces echitabil, întreaga procedură în primă instanţă desfăşurându-se în faţa unui complet acuzator la adresa sa, vădit părtinitor faţă de DNA, iar acum în apel a constatat că are parte de acelaşi proces inechitabil, de o atitudine acuzatoare a instanţei, lipsită de imparţialitate şi echidistanţă;

- pentru termenul de judecată din data de 06.12.2022 a depus la dosar o notă scrisă de probaţiune, solicitând audierea pentru prima dată a unui număr de 5 martori, cu referire directă la faptele de care este acuzat, iar prin încheierea din data de 16.01.2023 cererea sa a fost respinsă ca nefiind utilă cauzei, dar la un termen anterior, 01.11.2022, instanţa a încuviinţat audierea unui martor propus de DNA în toate dosarele în care figurează ca inculpat, pentru a demonstra împrejurări generale, ipotetice, fără legătură directă cu faptele de care este acuzat în Dosarul nr. x/2018, martor ce a fost audiat la termenul de judecată din data de 06.12.2022 şi care la rândul său este anchetat de acelaşi parchet în mai multe dosare, pentru infracţiuni de luare de mită, unele chiar flagrante, însă soluţionarea acestor dosare este tergiversată;

- speţa ce face obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită a fost şi este intens mediatizată pe plan local, la nivelul judeţului Braşov, în fiecare din etapele procesuale, iar o astfel de mediatizare agresivă este de natură a crea o presiune serioasă asupra instanţei, aflată sub o permanentă monitorizare a opiniei publice;

- persoana vătămată în Dosarul nr. x/2018 este Consiliul Judeţean Braşov, unde a deţinut funcţia de preşedinte, iar colaborarea dintre conducerile instanţelor şi conducerea acestei instituţii duce la o gravă deturnare a rezultatului acestui proces penal sau poate naşte cel puţin mari dubii în acest sens.

Inculpaţii B. şi C. au depus un memoriu scris cu privire la cererea de strămutare formulată de petentul A. prin care au solicitat strămutarea judecării Dosarului nr. x/2018 la o curte de apel învecinată Curţii de Apel Braşov, existând o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor, argumentând că petentul are un număr de 8 dosare penale, toate reprezentând acuzaţii formulate de DNA - Structura Teritorială Braşov, unul dintre acestea - Dosar nr. x/2015 - fiind soluţionat deja în mod definitiv de către magistraţii Curţii de Apel Braşov, dispunându-se condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii de 7 ani şi 10 luni, iar prezenta cauză reprezintă tot un dosar ce s-a aflat pe rolul DNA - Structura Teritorială Braşov, iar din maniera în care magistraţii Curţii de Apel Braşov înţeleg să conducă cercetarea judecătorească, să soluţioneze cererile în probaţiune formulate de către apărare, precum şi din modul de administrare efectiv al probelor, transpare o atitudine părtinitoare şi lipsită de imparţialitate.

Părţile au mai arătat că temerea petentului este justificată şi de lunga sa carieră în cadrul Consiliului Judeţean Braşov, fiind o persoană bine cunoscută de comunitatea braşoveană, inclusiv de magistraţi, iar interesul opiniei publice pentru persoana acestuia a existat atât anterior debutului acestui dosar, cât şi ulterior. Au considerat că există riscul unei justiţii repetitive, nebazată pe probe, în condiţiile în care martorul denunţător din prezenta cauză, respectiv D. are un alt dosar care se află în pronunţare la Curtea de Apel Braşov, în care este cercetat şi inculpatul A. (Dosar nr. x/2016).

De asemenea, părţile au precizat că strămutarea cauzei este necesară şi raportat la notorietatea participanţilor în acest proces penal care fie deţin actualmente funcţii publice de cel mai înalt nivel în judeţul Braşov, fie au deţinut astfel de funcţii (enumerând fiecare parte sau participant şi funcţiile deţinute sau pe care le deţin în prezent), considerând că se creează condiţiile unei presiuni sociale la care sunt supuşi magistraţii judecători din cadrul Curţii de Apel Braşov.

Un alt aspect apreciat de părţi că se circumscrie noţiunii de împrejurări ale cauzei ce nasc o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor este afectată îl reprezintă o opinie exprimată public de către unul dintre magistraţii din completul ce soluţionează cauza în cadrul unui articol intitulat "Legea penală mai favorabilă şi prescripţia răspunderii penale între pozitivism şi interpretivism" publicat pe site-ul juridice.ro, efectuând o amplă analiză a instituţiei prescripţiei, precum şi a întreruperii prescripţiei prin raportare la doctrină şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de unde transpare opinia personală a magistratului cu privire la aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României.

S-a arătat că întreaga analiză pe care o face magistratul, nu constituie în fapt decât o demontare a considerentelor reţinute de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 358/2022, contrar practicii deja încetăţenite şi modului de soluţionare stabilit de Decizia ÎCCJ nr. 67/2022, respectiv magistratul analizează pe larg, oferind argumente chiar din decizii ale Curţii Constituţionale anterioare Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, din care reiese faptul că instituţia întreruperii prescripţiei ar fi una de drept procesual şi se impune aplicarea principiului tempus regit actum şi că prin Decizia nr. 358/2022 Curtea Constituţională a apreciat doar că instituţia prescripţiei este una de drept substanţial, nefăcând vreo menţiune cu privire la instituţia întreruperii prescripţiei, putându-se deduce prin analogie că aceasta aparţine dreptului procesual penal.

Părţile au arătat că, deşi în cauză s-a împlinit termenul general de prescripţie, într-o încercare de a eluda dispoziţiile Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, DNA - Structura Teritorială Braşov a solicitat sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în baza art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi, prin încheierea din data de 10.02.2023, s-a dispus admiterea cererii formulate de către parchet şi sesizarea CJUE, pentru a se pronunţa cu privire la neaplicarea, din oficiu, a deciziilor Curţii Constituţionale a României.

Raportat la aspectele învederate, de natură a trezi suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor este afectată, părţile au apreciat că se impune atât admiterea cererii de strămutare, cât şi pronunţarea unei soluţii prin care actele îndeplinite până la acest moment de către Curtea de Apel Braşov să nu fie menţinute.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei, după prezentarea parcursului cauzei, s-a învederat, în esenţă, că la nivelul Curţii de Apel Braşov sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a cauzei, că motivele concrete invocate de petent în susţinerea cererii de strămutare, respectiv cele referitoare la desfăşurarea procedurii judiciare, modul de administrare şi apreciere a probatoriului sunt atribute exclusive ale completului de judecată, iar faptul că instanţa a respins cererea de probaţiune a petentului nu constituie un motiv de strămutare, neputând fi asimilată cu suspiciunea rezonabilă afectată lipsei de imparţialitate a judecătorilor cauzei.

*

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A. în temeiul art. 74 raportat la art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Din textul legal, rezultă că strămutarea reprezintă un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor unei instanţe.

Înalta Curte apreciază că pentru analiza existenţei suspiciunii rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată în sensul art. 71 din C. pen. este decisiv dacă această temere poate fi justificată în mod obiectiv, după cum a arătat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa.

Astfel, în Cauza Hauschildt versus Danemarca, prin Hotărârea din 24 mai 1989 CEDO a statuat că existenţa imparţialităţii, în sensul conferit de articolul 6 paragraful 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată şi, în acelaşi timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă (pct. 46).În contextul testului obiectiv, Curtea trebuie să stabilească dacă au existat elemente de fapt verificabile apte de a ridica dubii cu privire la imparţialitatea judecătorului, independent de comportamentul său personal. Din acest punct de vedere, chiar şi aparenţele pot fi importante. Ceea ce este important este încrederea pe care instanţele de judecată trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică şi, în cauzele penale, încrederea pe care trebuie să o inspire acuzatului (pct. 48)

Or, în speţă, există fapte verificabile apte să genereze publicului suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea magistraţilor Curţii de Apel Braşov ar putea fi afectată, având în vedere dificultatea oferirii de către oricare magistrat din cadrul acesteia de garanţii suficiente pentru excluderea oricărei îndoieli de imparţialitate, în contextul în care Curtea de Apel Braşov a fost chemată să soluţioneze un număr mare de cauze referitoare la acelaşi inculpat pentru fapte de aceeaşi natură atât pe fond, cât şi în cadrul măsurilor preventive.

Astfel, Înalta Curte reţine că petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, la o altă instanţă egală în grad, invocând că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

Cauza a cărei strămutare se solicită priveşte soluţionarea apelurilor declarate împotriva Sentinţei penale nr. 81/S/15.04.2022, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. x/2018 de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov, de către inculpaţii E., A., F., G., B., C., H., I., J., K., L., M. şi de către părţile interesate N. şi O..

Referitor la petent, cauza are ca obiect infracţiunile de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 (şapte acte materiale comise în perioada ianuarie - 01 mai 2012), pentru care a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 1 (un) an închisoare; abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 2481 din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 132 şi art. 16 din Legea nr. 78/2000 (faptă comisă la data de 29.09.2010), pentru care a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare; abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 2481 din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 132 şi art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 (patru acte materiale comise în perioada 03.04.2012 - 19.09.2013), pentru care a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare; abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 2481 din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 132 şi art. 16 din Legea nr. 78/2000 (faptă comisă la data de 28.03.2013), pentru care a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare; abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 2481 din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 132 şi art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 (3 acte materiale comise în perioada 28.06.2013 - 07.11.2013), pentru care a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare; abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 2481 din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 132 şi art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 (16 acte materiale comise în perioada 30.11.2013 - 27.11.2013), pentru care a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare.

Înalta Curte, mai constată că aceeaşi curte de apel a mai soluţionat referitor la petent Dosarul nr. x/2015 prin Decizia penală nr. 79/A din data de 01 februarie 2022, Dosarul nr. x/2017 prin Decizia penală nr. 87/AP din data de 16 februarie 2021 şi Dosarul nr. x/2016 prin Decizia penală nr. 48/AP din data de 17 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Braşov.

Pe rolul instanţei menţionate se mai regăseşte Dosarul nr. x/2016, nesoluţionat.

Aşadar, Curtea de Apel Braşov a soluţionat sau are de soluţionat mai multe dosare în care inculpatul are sau a avut calitatea de inculpat, astfel încât este justificată temerea acestuia că este privit de către magistraţii care au luat contact cu probele din dosarele menţionate ca fiind o persoană care a comis foarte multe fapte prevăzute de legea penală, deci în timp s-a creat suspiciunea aparenţei de imparţialitate în ceea ce îl priveşte.

În dosarul de faţă, în care s-a formulat prezenta cerere de strămutare, petentul a arătat că această temere s-a confirmat, începând cu luna decembrie a anului trecut, când instanţa de apel a respins cererile apărării, şi a admis cererile acuzării.

Mai mult, temerea sa a devenit o certitudine, în momentul în care instanţa a dispus admiterea solicitării formulate de către parchet şi a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa dacă articolul 2 din TUE, articolul 19 alin. (1) al doilea paragraf din TUE şi articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alin. (1) din TFUE şi cu articolul 2 alin. (1) din Convenţia PIF şi cu articolul 2 şi articolul 12 din Directiva PIF, precum şi cu Directiva 2004/18/CE, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928/CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finală din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că se opun unei situaţii juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care acuzaţii solicită aplicarea principiului legii penale mai favorabile şi, pe cale de consecinţă, încetarea procesului penal.

Ca atare, temerea petentului referitoare la imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Braşov este justificată în mod obiectiv, din cauza elementelor de fapt menţionate. Fiind fondat motivul de strămutare bazat pe împrejurările cauzei, Înalta Curte constată că nu este necesară analiza celorlalte motive de strămutare invocate de către petent în cererea sa de strămutare.

Prin urmare, Înalta Curte consideră că este necesară strămutarea cauzei pentru înlăturarea oricărei aparenţe de lipsă de imparţialitate a instanţei, percepută, de altfel, ca atare de către petent şi de către intimaţi ca răsfrângându-se sub aspect procesual prin respingerea de către instanţă a cererilor în probaţiune formulate de către apărare şi admiterea cererilor acuzării.

În acelaşi timp, pentru restabilirea garanţiei procesuale a dreptului la o instanţă asupra căreia să nu planeze suspiciunea de imparţialitate este necesară înlăturarea tuturor actelor îndeplinite în cauză după termenul din 6 decembrie 2022, fiindcă acestea au generat, la rândul lor, aparenţa lipsei de imparţialitate, inclusiv a încheierii de sesizare a Curţii de Justiţie a uniunii Europene cu privire la întrebarea preliminară adresată de către instanţa de apel, aceasta şi din perspectiva respingerii, prin aceeaşi încheiere, a altor cereri în probaţiune formulate de către apărare.

Menţinerea numai a actelor îndeplinite până la termenul din 6 decembrie 2022 se impune şi datorită faptului că strămutarea cauzei la o altă instanţă egală în grad nu este suficientă să asigure caracterul efectiv al garantării dreptului petentului la o instanţă imparţială, care să statueze asupra cererilor ce îl vizează.

Aşadar, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii aparenţa de imparţialitatea a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Braşov, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte va admite cererea formulată de către petentul A. şi va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Braşov la Curtea de Apel Ploieşti.

În conformitate cu dispoziţiile art. 74 alin. (3) din C. proc. pen., vor fi menţinute actele îndeplinite în cauză până la data de 06.12.2022, inclusiv.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de petentul A. în Dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Braşov.

Strămută judecarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Braşov la Curtea de Apel Ploieşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Menţine actele îndeplinite în cauză până la data de 06.12.2022, inclusiv.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 85 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2023.

GGC - OB